Home Articole medicale Antiinflamatoriile nesteroidiene si criza de astm bronhic

Antiinflamatoriile nesteroidiene si criza de astm bronhic

ARTICOL PUBLICAT DE:
Ioana Meglia online
Universitate: Universitatea Transilvania Brasov
Facultate: Medicina generala
28 August 2014 14:33

Abstract

Medicamentele sunt rareori incriminate in etiologia bolilor respiratorii.

Sindromul astmatic poate fi uneori de cauza medicamentoasa. Frecventa cea mai mare apartine acidului acetilsalicilic - aspirina, agent antiinflamator nesteroid care poate declansa accese de astm prin inhibarea ciclooxigenazei, fapt ce determina devierea cascadei metabolice a acidului arahidonic catre calea lipooxigenazei, cu formarea in exces de leucotriene bronhoconstrictoare.

Cuvinte cheie: acid acetilsalicilic, SSR – A, bronhoconstrictie

In organismul uman, acidul arahidonic, cel mai abundent acid gras polinesaturat din membrana celulara, are drept precursor acidul linolenic si este la randul sau punct de plecare in sinteza eicosanoidelor: prostaglandine (PG), leucotriene (LT).

Eicosanoidele sunt substante fiziologic si farmacologic active, cu functie de hormoni si actiune intensa, dar foarte scurta (timp de injumatatire foarte scurt), a caror eliberare se realizeaza prin stimulare nervoasa sau biochimica.

PG se biosintetizeaza din acidul arahidonic in cataliza ciclooxigenazei. Sunt agenti pirogeni si inflamatori (PG E). De asemenea, pot provoca edem si eritem.

Acidul acetilsalicilic – aspirina - medicament cu actiune antipiretica, antiinflamatorie si analgezica, inhiba sinteza PG.

LT sunt biosintetizate la nivel de leucocite, mastocite si plachete, in prezenta lipooxigenazei, enzima care nu poate fi inhibata de acidul acetilsalicilic. Efectul bronhoconstrictor al LT este puternic.

Astmul bronhic este o afectiune a cailor respiratorii inferioare mici. Ne referim aici la bronhiolele lobulare si respiratorii care si-au pierdut deja piesa cartilaginoasa si corionul glandular, dar au castigat o tunica musculara neteda, muschiul sfincterian al lui Reisseisen, dispus reticular.

Spasmul acestei musculaturi, sub actiunea LT, produce criza astmatica.

In generarea crizei de astm bronhic se descriu doua mecanisme principale: alergic (imun) si nonalergic (nonimun).

Teoretic, mecanismul de actiune ar trebui sa fie acesta:

Aspirina – acidul acetilsalicilic – actioneaza ca alergen.

Alergenul (= antigenul) intra in organism si reactioneaza specific cu anticorpul (Ig E) atasat de un mastocit  de la nivelul bronhiolelor pulmonare. Fenomenul se produce intr-un organism  sensibilizat anterior la aspirina, asadar subiectul ar trebui sa fie deja alergic.

Ulterior se produce degranularea prin liza membranara, urmata de eliberarea de histamina, serotonina, bradikinina sau, daca subiectul manifesta hipersensibilitate la aspirina, SRS - A (amestec de LT cu efect anafilactoid care poate merge pana la asfixie acuta prin spasm bronhiolic sau edem laringian).

Aceste substante au avea urmatoarele efecte: secretie de mucus, edem  si spasm muscular la nivelul bronhiolar. Triada caracteristica mentionata ingusteaza lumenul bronhiolelor. Prin urmare, creste rezistenta la flux in caile aeriene, creste presiunea intrapulmonara in efortul respirator, fapt ce comprima bronhiolele dinspre exterior, cu obstructia consecutiva si aparitia dispneei respiratorii. La aceasta se adauga si tendinta naturala a bronhiolelor de a se dilata pasiv in inspiratie si de a se ingusta in expiratie.

Spirometric se evidentiaza scaderea volumului expirator maxim si cresterea volumului rezidual – din cauza prelungirii fazei expiratorii plamanii raman intr-o stare de distensie – dificultati de dinamica pulmonara ce se rasfrang si asupra valorii aerului curent care va inregistra scaderi.

Dar mecanismul acestui efect advers, anterior prezentat, care imita reactiile alergice, inca nu este cunoscut. Etiopatogenia in cazul acidului acetilsalicilic nu este de natura imunologica.

Prudenta si discernamantul in administrarea acestor antiinflamatorii nesteroidiene la copiii mici se impune insa, deoarece astmul bronhic este o afectiune dispneizanta cu debut, de cele mai multe ori, in copilarie.

 

Bibliografie

Coman, Gh., Biochimie descriptiva, Ed. Universitatii Transilvania Brasov, 2009

Dumitru, I.F., Biochimie, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc, 1980

Guyton, A. C., Fiziologie, Ed. Medicala Amaltea, Buc., 1995

Papilian, V., Anatomia omului, Ed. All, Buc., 2003 

Saragea, M., Peretianu, D., Tratat de fiziopatologie, lll, Ed. Academiei Romane, Buc., 1994

Stroescu, Valentin, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ed. Medicala, Buc., 1997

842 vizualizari
Adauga comentarii
Fii primul care comenteaza
Numele:
E-mail: Ai cont?
Scrieti mai jos comentariul dumneavoastra. Acesta va fi moderat de administrator si apoi publicat.

La postarea comentariilor pe PaginaMedicala.ro, va rugam sa utilizati un limbaj civilizat si sa evitati atacurile off topic la adresa autorilor mesajelor. In cazul in care nu veti respecta aceste reguli, comentariile dumneavoastra vor fi sterse.
posteaza
Publica un articol