Home Articole medicale Chist hidatic cu localizare cerebrala: prezentarea unui caz clinic virtual

Chist hidatic cu localizare cerebrala: prezentarea unui caz clinic virtual

ARTICOL PUBLICAT DE:
Ioana Meglia online
Universitate: Universitatea Transilvania Brasov
Facultate: Medicina generala
6 Martie 2014 12:54

 La camera de garda se prezinta un pacient de 12 ani care prezinta urmatorul tablou clinic:

Semne clinice subiective:

-         cefalee progresiva asociata cu varsaturi in jet si hemianopsie de partea stanga;

-         dupa varsatura, cefaleea diminua.

La examenul fundului de ochi se constata edem papilar bilateral accentuat.

Tabloul sanguin indica leucocitoza cu eozinofilie fara atingerea apexului in curba  Lavier.

Radiografia standard a craniului nu denota existenta unei fracturi craniene.

Computer tomografia nativa arata o formatiune organizata uniform, unica, sferica, cu diametrul de 5 cm. dispusa median, superior de chiasma optica cu usoara deviere spre dreapta liniei mediane si deplasarea ventriculilor laterali.

Diagnostic prezumtiv: cisticercoza cerebrala, hidatidoza, adenom hipofizar, abces cerebral.

Se repeta CT, cu substanta de contrast. Nu se constata dislocari si modificari de calibru sau contur la nivelul arterelor.

La o examinare mai atenta a formatiunii compresive se observa imaginea de dublu contur caracteristica chistului hidatic: marginea neteda “trasata cu creionul” este dublata de un arc de cerc perfect delimitat, efect al invaginarii membranei chistice (cuticula).

Diagnostic diferential:

-         se elimina cisticercoza (Tenia solium) prin absenta semnului Filipov: pete luminoase, sferice sau ovale, cu un contur regulat, circumscrise de halou;

-         in absenta starii febrile se exclude abcesul cerebral;

-        cortul hipofizar intact, diametrele seii turcesti nealterate exclud prezenta adenomului hipofizar.

Diagnostic de precizie: chist hidatic fisurat.

Dezbatere:

Cum s-a produs infectia parazitara

Agentul etiologic al bolii hidatice (o zoonoza) la om este forma larvara a teniei Echinococcus granulosus. Gazda definitiva, cainele, poate adaposti cateva mii de paraziti adulti care elimina oua embrionate (infectante) odata cu materiile fecale.

Omul, gazda intermediara accidentala, ingera oul (prin vegetale contaminate de fecalele cainelui sau  maini nespalate dupa contactul cu animalul) care, sub influenta sevretiilor digestive, elibereaza embrionul hexacant.

Acesta trece de mucoasa intestinala si, prin sistemul venei porte ajunge in reteaua sinusoidelor hepatice. De aici, pe calea venei cave in cordul drept – artera pulmonara – plaman – vene pulmonare – cord stang – circulatie sistemica. Incepe diseminarea cu localizare uni, pluri si cvasiviscerala.

Numai 10% din embrioni trec de filtrul pulmonar.

Embrionul, de ordinul micrometrilor, manifesta plasticitate, isi poate modifica forma pentru a trece “pe oriunde trece hematia”.

Ajuns in organ, embrionul hexacant isi pierde carligele si se transforma in larva (hidatida), care va fi inconjurata de o vezicula - chistul hidatic.

Evolutia chistului  

Dupa 6 luni de la infectie, pe suprafata interna a membranei proligere germineaza noi vezicule cu protoscolex hexacant in interior. Daca chistul va involua, in locul scolexului vor fi decelate numai carligele care vor alcatui nisipul hidatic.

 

Lichidul hidatic, secretat de hidatida – larva inchistata, clar ca “apa de stanca”, poate contine vezicule – fiice, structuri care reflecta primele fasciculul de ultrasunete in ecografie. Se pot intalni si vezicule – fiice exogene.

In general, cresterea chistului se produce concentric intr-un ritm de 1-5 cm pe an.

Localizarea cerebrala  

Hidatidoza cerebrala se prezinta sub aspect clinic similar unui proces expansiv intracranian.

Perioada asimptomatica se poate intinde pe o perioada de 6-8 ani. Chistul se dezvolta lent dar, data fiind structura tesutului nervos lipsita de matrice extracelulara, cresterea poate fi accelerata. (*note)

Subiectul cazului clinic virtual prezentat prezinta localizare suprachiasmatica a chistului cu atingerea tractului optic drept.

Examenul polului posterior al globului ocular

-         denumit uzual examenul fundului de ochi;

-         efectuat cu ajutorul oftalmoscopului sau al biomicroscopului;

-         a putut evidentia staza papilara – edem neinflamator.

Aspectul papilei: hiperemiat, cu diametrele marite si margini sterse din cauza edemului instalat.

Anatomic, papila nervului optic (discul optic) reprezinta zona unde se intalnesc toate fibrele nervoase amielinice ale retinei pentru a parasi globul ocular sub forma nervului optic.

Nervul optic – in esenta o extensie a creierului - este invelit de meninge: dura mater si arahnoida cerebrale se continua cu sclerotica oculara. Intre arahnoida si pia mater exista un spatiu plin cu LCR care face posibila alunecarea – glisarea intre nervul optic si teaca sa – teaca piala.

In cazul unei hipertensiuni intracraniene - determinata in cazul nostru de prezenta chistului hidatic – LCR se aduna in acest spatiu intermeningeal si rezulta edemul papilar.

In acest moment tabloul clinic caracterizat initial de hemianopsia stanga este completat de cefalee si varsaturi in jet.

Tabloul sanguin

Leucocitoza cu eozinofilie moderata apare ca urmare a fisurii chistului hidatic.

Fisura chistica descarca un numar mic de alergeni in circulatie, spre deosebire de o ruptura care ar putea avea drept consecinta socul alergic.

Radiografia standard

Aceasta metoda imagistica se impune din cauza localizarii atipice a chistului in acest caz.

...
Pagina 1 din 2
2373 vizualizari
Adauga comentarii
Fii primul care comenteaza
Numele:
E-mail: Ai cont?
Scrieti mai jos comentariul dumneavoastra. Acesta va fi moderat de administrator si apoi publicat.

La postarea comentariilor pe PaginaMedicala.ro, va rugam sa utilizati un limbaj civilizat si sa evitati atacurile off topic la adresa autorilor mesajelor. In cazul in care nu veti respecta aceste reguli, comentariile dumneavoastra vor fi sterse.
posteaza
Publica un articol