Home Boli si afectiuni medicale Bronsita acuta (Boli respiratorii)
Boli si afectiuni medicale - Boli respiratorii
Bronsita acuta

Introducere


Bronsita acuta se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a bronhiilor, care debuteaza de obicei in contextul unei infectii virale si evolueaza fara complicatii. Simptomul principal este tusea chinuitoare. Tratamentul bronsitei acute se face cu expectorante si antitusive. Uneori se impune administrarea de antibiotice. Complicatiile apar datorita evolutiei spre pneumonie sau bronsita cronica.   Definitie  Bronsita acuta reprezinta inflamarea mucoaselor de la nivelul cailor respiratorii inferioare. De obicei sunt afectate mai ales bronhiile, cu toate ca inflamatia poate sa se extinda de la nivelul traheei (traheonbronsita) pana la nivelul celor mai mici unitati (bronhiolele). Bronsita acuta se declanseaza de obicei datorita unei infectii virale, care poate fi agravata de influente de mediu (poluare, fum de tigara) sau de suprainfectii bacteriene.
Prevalenta
Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, inclusiv bronsita acuta, sunt cele mai frecvente patologii. Bronsitele si celelalte boli respiratorii ating un varf al incidentei mai ales primavara si toamna.
Etiologie
Cea mai frecventa cauza a bronsitei acute este atacul viral ( cam 90%). In cazul adultilor, boala este declansata adesea de virusi ca : virusul gripal, virusul paragripal, rino- si adenovirusi. In cazul copiilor, boala este declansata de anumiti virusi respiratori, de adenovirusi, coxsackievirusi si echovirusi. Bronsita acuta poate sa apara si ca urmare  a contractarii virusului rujeolic.
Infectia bacteriana survine destul de rar. De cele mai multe ori bacteriile suprainfecteaza mucoasa bronhiala care a fost deja supusa atacului viral. Cei mai frecventi agenti patogeni ai bronsitei bacteriene sunt streptococii, virusul Haemophilus influenzae, virusul Mycoplasma pneumoniae si Moraxella catarrhalis in cazul adultilor, iar la copiii si sugari clamidiile. Bronsita acuta poate sa apara si secundar unui episod de tuse convulsiva.
Infectiile acute ale bronhiilor cu ciuperci apar foarte rar, la persoanele cu sistem imunitar slabit.

Manifestari clinice


Bronsita acuta se asociaza, de obicei, cu simptomele tipice unui episod de raceala:
- febra;
- tuse (mai ales matinala);
- uneori senzatie de arsura in spatele sternului (pirozis);
- dureri articulare;
- senzatie de arsura la nivel ocular;
- guturai;
- raguseala;
Initial tusea este seaca, dar dupa cateva zile devine productiva, bolnavul expectorand sputa albicioasa. Daca infectia virala este agravata de o suprainfectie bacteriana, culoarea sputei devine galben-verzuie, iar starea generala a pacientului se deterioreaza. Se impune chemarea de urgenta a medicului, care va descoperi la auscultatia pulmonara asa-numitele raluri crepitante, care semnalizeaza prezenta secretiei mucopurulente la nivelul bronhiilor. Odata cu eliberarea acestei secretii, apare un sunet  suierat la nivelul plamanilor.
In cazurile de bronsita acuta cu evolutie mai indelungata, poate sa apara, izolat, impregnarea hemoragica a secretiei expectorate. Prezenta sangelui se datoreaza unor mici leziuni de la nivelul mucoaselor, care apar ca urmare a  acceselor frecvente si severe de tuse. Hemoptizia este de cele mai multe ori inofensiva, dar trebuie informat medicul, care va decide daca se impune efectuarea de investigatii paraclinice, cum ar fi radiografia pulmonara.

Diagnostic


Examenul clinic
Diagnosticarea bronsitei acute se face de regula pe baza anamnezei (istoricul bolii) si a rezultatelor de la auscultatia pulmonara si a bronhiilor. Suplimentar, se poate face consultatia urechilor, a cavitatii orale, nazale si faringiene, dar si a ganglionilor de la nivelul gatului.
Examene de laborator
In caz de febra si expectoratii purulente se va recolta sange pentru a se decide daca se impune sau nu tratamentul cu antibiotice. Cresterea usoara a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH-ul) si scaderea numarului de leucocite (leucopenie) indica o infectie virala. Cresterea semnificativa a vitezei de sedimentare a hematiilor, asociata cu leucocitoza (cresterea numarului de leucocite) , semnalizeaza o infectie bacteriana.
Daca evolutia bronsitei este ingrijoratoare, se recomanda examenul bacteriologic al secretiei expectorate si un exudat faringian pentru identificarea germenilor patogeni, care vor fi urmate de o antibiograma.
Radiografia pulmonara
Daca manifestarile patologice nu cedeaza sau se inrautatesc, este posibil ca bronsita acuta sa fi evoluat spre pneumonie. In acest caz se impune radiografia pulmonara. Examenul radiologic al plamanilor se recomanda si in cazul in care pacientul prezinta hemoptizie, pentru a exclude din diagnostic tumorile pulmonare sau bronhiale.

Tratament


Daca bronsita acuta se manifesta intr-o forma blanda, nu este necesar tratament medicamentos. In cazul in care simptomatologia se agraveaza, apare febra mare si expectoratie purulenta, se recomanda consultarea medicului.   Pentru ameliorarea simptomelor se pot pune in aplicare, complementar cu tratamentul medicamentos, urmatoarele masuri: - odihna, in nici un caz suprasolicitare. Activitatea fizica usoara favorizeaza expectoratia;
- hidratare suficienta (apa sau ceai);
- inhalatii cu musetel sau sare. Eficienta uleiurilor eterice nu este mai ridicata si, datorita faptului ca pot provoca tuse iritativa sau alergii, nu sunt recomandabile;
- comprese umede si calde aplicate pe piept 20 de minute, dupa care se usuca foarte bine pielea si bolnavul se odihneste la pat;
- o baie fiebinte, dupa care odihna la pat sub o patura calduroasa ( bolnavul va transpira intens) si bauturi fierbinti cu suc de lamaie;
- in cazul persoanelor batrane, mai ales a celor imobilizate la pat, se recomanda tapotaj regulat pe spate (pentru mobilizarea secretiilor si prevenirea pneumoniilor de staza);
Tratamentul medicamentos
Mucolitice (Substante fluidizante ale secretiilor bronsice) Pentru a declansa reflexul de tuse si a favoriza eliminarea secretiilor mucopurulente, se prescriu mucolitice ca Acetilcisteina, Ambroxol (forma de prezentare: solutie sau comprimate).
Antipiretice si Antialgice
Daca pacientul are febra ridicata se prescriu antipiretice ca paracetamol sau acid acetilsalicilic (aspirina). Este important sa se aiba totusi in vedere ca febra este o reactie normala a sistemului imunitar la atacul unui agent patogen ( reprezinta modul organismului de a lupta cu infectia) si ca nu se impune mereu combaterea ei.
Antitusive
Daca tusea bolnavului este uscata si chinuitoare, medicul poate prescrie medicamente care contin codeina. Antitusivele se administreaza doar pe termen scurt si in cazuri exceptionale, deoarece reprima reflexul de tuse si, consecutiv, expectorarea secretiilor de la nivelul bronhiilor. Folosirea abuziva a antitusivelor determina staza secretiilor in bronhii, care este foarte periculoasa si poate declansa o pneumonie.
Antibiotice
Daca se evidentiaza o infectie bacteriana, se impune administrarea de antibiotice, cum ar fi aminopeniciline si cefalosporine sau, in caz de infectie cu micoplasme, tratament cu macrolide. Antibioticele se recomanda si atunci cand starea generala se inrautateste considerabil, insotindu-se de febra ridicata si expectoratii purulente abundente. In rest, antibioticele nu se utilizeaza in tratamentul bronsitei acute decat in mod exceptional, la persoanele in varsta cu imunitate scazuta sau la pacientii cu afectiuni secundare grave.
Tratamentul cu antibiotice in formele usoare de bronsita
In cazul pacientilor cu imunitate scazuta, a celor batrani sau a celor cu imunosupresie datorata unei afectiuni secundare - cum ar fi infectia HIV- se va folosi tratamentul cu antibiotice si pentru tratarea bronsitei acute de etiologie virala, cu scopul de a preintampina o aparitie secundara bacteriana, care poate actiona fatal pe un fond imunitar deja slabit. Antibioticele se prescriu si pacientilor cu valve cardiace artificiale, deoarece bacteriile pot disemina pe cale sangvina pana la nivel cardiac, colonizand valva artificiala.
Tratamentul cu cortizon pentru tusea iritativa
Accesele puternice de tuse iritativa persistenta se trateaza, mai ales la persoanele a caror bronhii sunt deja degradate, cu cortizon (spray-uri).

Masuri de prevenire


Masuri generale
In prezent nu se cunosc masuri care sa ofere protectie completa impotriva bronsitei acute. Sistemul imunitar poate fi insa intarit printr-un stil de viata sanatos, o dieta echilibrata, renuntarea la fumat si activitate fizica regulata. In cazul copiilor predispusi la infectii, care se imbolnavesc regulat de bronsita acuta, se recomanda cure balneoclimaterice.
Vaccinare antigripala
Vaccinul antigripal se recomanda in special persoanelor peste 60 de ani, copiilor, adolescentilor si adultilor  a caror stare de sanatate este deja afectata datorita unei alte patologii, de natura pulmonara, vasculara, hepatica, renala, datorita diabetului sau maladiei SIDA.Vaccinul se recomanda si in cazul persoanelor care au un risc profesional de expunere la infectii (de exemplu personalul medical). Dat fiind faptul ca in unele tari s-au raportat cazuri de contractare a virusului gripei aviare de catre oameni, vaccinarea antigripala se recomanda si persoanelor expuse unui risc ridicat de imbolnavire datorita contactului direct cu pasari de curte sau salbatice.
Vaccinul antigripal trebuie repetat an de an, deoarece virusii gripali se diversifica.
Care sunt grupele de risc pentru care se recomanda vaccinul?
- Persoanele peste 60 de ani;
- Pacientii cu imunitate scazuta datorita unor afectiuni cum ar fi SIDA sau bolile autoimune;
- Pacientii cu afectiuni cardiace si pulmonare cronice;
- Pacientii cu diabet zaharat;
- Pacientii la care a fost indepartata splina;
- Pacientii imobilizati la pat;
- Pacientii cu afectiuni frecvente ale caii respiratorii;
- Pacientii supusi chimioterapiei;
- Persoanele cu risc profesional;
Vaccinarea antipneumococica
La fel de importanta ca si vaccinarea antigripala este vaccinarea antipneumococica.  Pneumococii sunt bacterii care pot provoca pneumonie. Vaccinul antipneumococic se recomanda persoanelor peste 60 de ani, sugarilor pana in 2 ani, precum si copiilor, adolescentilor si adultilor care sufera deja de o patologie grava.

Evolutie si complicatii


Bronsita acuta evolueaza de regula fara complicatii, cu sanse bune de vindecare la pacientii cu un sistem imunitar puternic, care in general nu au probleme de sanatate. Chiar si infectia secundara de etiologie bacteriana raspunde de cele mai multe ori pozitiv la tratamentul medicamentos.
Complicatii
Complicatiile bronsitei acute apar mai ales la oamenii batrani, cu imunitate scazuta, in cazul carora bronsita poate sa evolueze spre pneumonie sau sa se cronicizeze. Copiii mici sunt supusi riscului de a dezvolta bronhiolita, afectiune caracterizata de inflamarea celor mai mici unitati functionale ale aparatului respirator (alveolele), care se vindeca de obicei cu cicatrici la nivelul pulmonului. Aceste sclerozari pot determina mai tarziu boli pulmonare cronice, cum ar fi bronsita cronica sau bronhopneumonia obstructiva cronica (BPOC).
O bronsita acuta care evolueaza normal nu ar trebui sa dureze mai mult de 8-10 zile. In caz contrar, se recomanda consultarea medicului, care va recomanda anumite investigatii paraclinice pentru a face diagnosticul diferentiat cu afectiuni mai grave.