Home Boli si afectiuni medicale Colita ulcerativa (Boli digestive)
Boli si afectiuni medicale - Boli digestive
Colita ulcerativa

Introducere


Colita ulcerativa este o boala inflamatorie cronica a colonului si rectului, de natura autoimuna. Boala este relativ rara, dar are un puternic impact emotional si social asupra persoanei afectate.

Colita ulcerativa se manifesta prin crampe abdominale, diaree si scaune cu sange. Boala afecteaza rectul in peste 95% din cazuri si se poate uneori extinde la intregul intestin gros.
Colita ulcerativa face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale (BII), alaturi de boala Crohn. Dar, in timp ce boala Crohn poate afecta orice portiune a tubului digestiv si se poate raspindi in profuzimea tesutului afectat, colita ulcerativa nu atinge decat mucoasa colonului si rectului. Ea mai este numita si rectocolita hemoragica.

Gravitatea bolii variaza de la o persoana la alta. Unii pacienti prezinta putine simptome si  nu necesita medicatie constanta. Simptomele dispar in unele cazuri timp de cateva luni sau chiar ani, apoi reapar in mod inevitabil.

Colita ulcerativa poate fi insotita de o serie de afectiuni ale articulatiilor, ficatului sau ale pielii.
Se pot distinge patru forme de colita ulcerativa, in functie de extinderea inflamatiei:
proctita – inflamatie a mucoasei rectului
proctosigmoidita – inflamarea rectului si a colonului sigmoid
pancolita sau colita extensiva - afecteaza intregul colon

Boala este diagnosticata indeosebi la persoanele cu varste intre 15 si 40 ani, dar se poate declara la orice varsta. Varful incidentei se intalneste la 15 -25 ani si la persoanele intre 55 -65 ani. Incidenta colitei ulcerative este egala la ambele sexe.
Desi nu exista un tratament curativ pentru colita ulcerativa, semnele si simptomele sale pot fi reduse si se poate obtine o remisie pe termen lung a bolii.

Semne si simptome


Simptomele se manifesta episodic si constau in:
- crampe abdominale puternice
- prezenta sangelui in materiile fecale
- diaree cronica
- scaune frecvente, chiar si in timpul noptii
- scadere in greutate, datorata pierderii apetitului
- oboseala
- la copii, colita ulcerativa poate antrena o crestere deficitara

Colita ulcerativa este o inflamatie a mucoasei colonului si rectului, ce se poate extinde, afectand intregul intestin gros. Principalele manifestari ale bolii sunt hemoragia rectala, diareea si durerile abdominale.
La 50 -60% din pacienti, boala este usoara, cu debut insidios, constand in diaree, asociata mai tarziu cu hematochezie (sange rosu, nedigerat, in materia fecala).
La 30% din pacienti se observa o forma moderata a bolii, caracterizata prin diaree cu sange, crampe, nevoie imperioasa de defecare si dureri abdominale. Simptomele sistemice – anorexie, scadere in greutate, febra usoasa si anemie – sunt prezente.
Colita ulcerativa severa la intalneste la 10% din pacienti. Manifestarile sale cuprind prezenta a peste 6 scaune cu sange pe zi, dureri abdominale, febra, anemie, hiperleucocitoza (crestere anormala a numarulu de leucocite din sange) si hipoalbuminemie (scadere anormala a nivelului de albumine).
Pacientii cu CU severa pot prezenta complicatii potential fatale: hemoragii severe, colectazie (dilatarea colonului) sau ocluzie intestinala.
Mai putin de 5% din copiii cu colita ulcerativa prezinta manifestari extraintestinale - deficit de crestere, artropatie, manifestari cutanate sau afectiuni hepatice.

Cauze


Desi cauza colitei ulcerative nu este complet cunoscuta, se crede ca este vorba despre o boala multifactoriala.
sistemul imunitar – degradarea mucoasei colorectale este pusa pe seama unor infectii cu virusi sau bacterii ce determina o reactie imunitara. Ulceratiile rezultate pot sangera, producand mucus sau puroi.
factorii ereditari – riscurile de a dezvolta colita ulcerativa cresc in caz de antecedente familiale ale acestei boli
Factorii genetici si de mediu influenteaza aparitia colitei ulcerative. Astfel, stresul si intolerantele alimentare pot declansa simptome la unele persoane, dar nu sunt considerate drept cauze ale bolii.

Evolutie si complicatii


Bolile inflamatorii intestinale (atat colita ulcerativa cat si boala Crohn) necesita supraveghere medicala, deoarece cresc riscul de cancer colorectal. Aproximativ 5% din pacientii cu colita dezvolta un cancer colorectal. Astfel,  se recomanda efectuarea unei colonoscopii la fiecare 2 ani pentru depistarea precoce a semnelor de cancer colorectal.
De asemenea, riscurile de osteoporoza si de anemie sunt crescute, deoarece colita ulcerativa poate cauza malnutritie. In plus, utilizarea corticosteroizilor pe perioade lungi de timp creste in mod suplimentar riscul de osteoporoza.
Complicatia acuta cea mai grava a colitei ulcerative se numeste megacolon toxic – dilatarea anormala a colonului, ce se manifesta prin dureri, varsaturi si distensie abdominala.
Alte complicatii posibile ale colitei ulcerative sunt:
- deshidratare severa
- afectiuni  hepatice
- inflamarea pielii, articulatiilor sau ochilor

Diagnostic


Examenul fizic si anamneza constituie primul pas in diagnosticul colitei ulcerative.
Analizele de sange sunt efectuate pentru a pune in evidenta o eventuala anemie, ce poate indica o hemoragie la nivelul colonului sau rectului, sau o hiperleucocitoza (crestere a numarului de globule albe din sange), semn al unei infectii.
Coprocultura permite identificarea agentilor patogeni (bacterii, virusuri sau paraziti) din materiile fecale.
Colonoscopia consta in introducerea unui endoscop – instrument flexibil, dotat cu un sistem optic si de iluminat – pentru vizualizarea interiorulului colonului si a rectului. Colonoscopia va evidentia semnele de inflamatie, hemoragie sau ulcere in peretii colonului. In timpul acestui examen, se poate efectua o biopsie, ce consta in prelevarea unei probe de tesut din mucoasa colonului, pentru a fi analizata microscopic.
Clisma baritata sau tomografia computerizata sunt de asemenea utilizate pentru diagnosticarea colitei ulcerative sau a complicatiilor sale.

Tratament


Nu exista un tratament curativ pentru colita ulcerativa; tratamentele existente contribuie la reducerea simptomelor atunci cand boala este activa si la diminuarea recurentei lor.

Medicamentele antiinflamatorii reprezinta prima optiune terapeutica in cazul colitei ulcerative.
Sulfasalazina – reduce simptomele de colita ulcerativa, dar prezinta o serie de efecte secundare, printre care greata, varsaturi, pirozis si cefalee. Medicamentul este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la salicilati.
Mesalamina si olsalazina – au mai putine efecte adverse decat sulfasalazina si se pot administra pe cale orala, sub forma de tablete, sau rectala, sub forma de supozitoare. Olsalazina poate cauza sau agrava diareea la unii pacienti.
Corticosteroizii -sunt prescrisi pacientilor cu colita ulcerativa moderata sau severa, care nu raspund la alte tratamente. Corticosteroizii cei mai utilizati in tratamentul colitei ulcerative sunt prednison, metilprednisolon si hidrocortizon, administrati pe cale orala, intravenoasa sau intrarectala. Corticosteroizii prezinta numeroase efecte secundare, fapt ce limiteaza utilizarea lor atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
Medicamentele imunosupresoare – actioneaza direct asupra sistemului imunitar, reducand raspunsul imunitar, care determina inflamatia. Imunosupresoarele sunt prescrise pacientilor care nu raspund la tratamentul cu aminosalicilati sau corticosteroizi, sau la cei care necesita doze ridicate pentru mentinerea unei remisii. Imunosupresoarele prescrise in cazurile de colita ulcerativa sunt azatioprina si mercaptopurina – reduc simptomele colitei ulcerative, dar necesita 3 -6 luni pentru a fi complet eficiente si comporta efecte secundare.
Medicamentele antidiareice – incetinesc tranzitul intestinal si previn diareea. Suplimentele de fibre solubile - psyllium (Metamucil) sau metilceluloza - contribuie la reducerea semnelor si simptomelor in cazurile usoare sau moderate de diaree, deoarece cresc volumul continutului colonului. Pentru cazuri severe, loperamida poate fi eficienta. Administrarea antidiareicelor nu trebuie sa fie lipsita de precautii, deoarece aceste medicamente riscul de megacolon toxic.
Contraindicatii: luarea de antiinflamatorii nesteroidiene – aspirina, ibuprofen sau naproxen – poate agrava simptomele colitei ulcerative. Pentru reducerea durerilor abdominale, se poate administra acetaminofen (paracetamol).

Tratamentul chirugical

La unii pacienti cu colita ulcerativa interventia chirugicala poate fi necesara atunci cand tratamentul medicamentos nu poate controla simptomele. Proctectomia, interventia chirugicala ce consta in ablatia colonului si a sfincterului anal este singura metoda de vindecare a colitei ulcerative. In functie de extinderea si de gravitatea colitei, in urma interventiei, se recurge la una din doua proceduri:
- ileostomie – consta in legarea ileonului (portiune a intestinului subtire) de un orificiu practicat in abdomen pentru a permite evacuarea continutului intestinal
- anastomoza ileoanala – in cadrul acestei interventii este indepartat colonul, dar se pastreaza anusul si muschii externi ai rectului. Ileonul este legat de rect, creand astfel un rezervor ileal, in care se acumuleaza fecalele inainte de a fi evacuate. In cazul inflamatiei rezervorului ileal, tratamentul consta in administrarea de antibiotice.

Alimentatia

Alimentatia pacientilor cu colita ulcerativa vizeaza corectarea malnutritiei din punct de vedere al numarului de calorii si al micronutrientilor. Durerile abdominale si episoadele de diaree pot antrena pierderea apetitului si scaderea in greutate. Reducerea aporturilor alimentare si interventiile chirugicale sunt cauze ale carentelor de vitamine si minerale.

Suplimentele de vitamine si minerale pot fi administrate pe cale orala sau intravenoasa, in formele grave ale bolii. Aportul suficient de elemente nutritive este deosebit de important la copii, in perioadele de crestere rapida.