Home Boli si afectiuni medicale Eczema (Boli de piele)
Boli si afectiuni medicale - Boli de piele
Eczema

Introducere


Intrucat este expusa constant factorilor de mediu, pielea poate fi afectata de numeroase boli, una din cele mai raspandite fiind eczema.
Eczema reprezinta un grup de afectiuni, care se manifesta prin inflamatia pielii, insotita de eritem, microvezicule, scuame si de prurit. Poate debuta in primii ani de viata si se observa si la sugari.
Eczema este cea mai frecventa boala de piele, determinand pana la 30% din consultatiile dermatologice. Intre 10 si 20% din populatia globului sufera de eczema, mai frecvent in timpul copilariei. Conform celor mai recente statistici, numarul cazurilor a crescut de doua sau chiar de trei ori in ultimii 30 ani.
Pentru a explica aceasta incidenta in crestere a eczemei, au fost avansate mai multe ipoteze. De exemplu, se crede ca modificarea obiceiurilor alimentare ale sugarului determinata de renuntarea la alaptarea la san si expunerea precoce la alergenii alimentari joaca un rol in aparitia acestei boli la varsta pediatrica.
Cea mai frecventa forma a eczemei este dermatita atopica sau eczema atopica. Termenul de atopie se refera la predispozitia genetica de a dezvolta unele afectiuni alergice, precum astmul si rinita alergica.
Cu ajutorul tratamentelor eczema poate fi controlata de catre majoritatea pacientilor.


Principalele tipuri de eczema

Eczema atopica sau dermatita atopica (DA) este cea mai frecventa forma de eczema cronica. Ea
afecteaza subiectii cu teren alergic si survine indeosebi la sugari. Simptomele sunt declansate de alergeni precum praful din casa, acarienii si polenul. Poate fi secundara unei alergii la anumite alimente (oua, soia, produse lactate).

Dermatita atopica este o reactie excesiva a sistemului imunitar la diversi alergeni.
Atopia  este predispozitia spre reactii alergice in contactul cu alergeni inofensivi pentru majoritatea populatiei. Persoanele cu teren atopic prezinta deseori, simultan sau alternativ, diverse reactii alergice: rinita alergica, urticarie, astm sau alergii alimentare. Aceste alergii au o componenta ereditara, deoarece se intalnesc mai multe cazuri in cadrul aceleiasi familii.

In prezent, cauza eczemei atopice nu se cunoaste cu precizie. In 90% din cazuri, acest tip de eczema survine inaintea varstei de 5 ani. In mod exceptional, adultii expusi la diversi alergeni sau iritanti in mediul de lucru sufera de dermatita atopica.

Dermatita de contact survine in urma contactelor prelungite sau repetate cu substante foarte variate (spuma de baie, sapunul, transpiratia sau saliva).
Dermatita de contact alergica este o reactie ce poate fi instantanee, sau se poate declansa la cateva ore dupa contactul cu anumite plante, produse chimice sau metale (de exemplu, nichel din bijuterii sau din monede). Simptomele pot varia in intensitate, in functie de natura produsului in cauza, variind la simpla inrosire pana la ulcerare.

Eczema seboreica – se manifesta prin aparitia de scuame galbui, grase, cel mai adesea pe scalp.
Eczema seboreica poate afecta sugarul sau adultul. La adulti, eczema seboreica poate afecta fata, urechile si pieptul. In unele cazuri, poate fi insotita de o infectie cu ciuperci de tipul Candida.

Semne si simptome


- placi rosii pruriginoase, cruste si scuame, cu localizare precisa (in functie de tipul de eczema in cauza)
- prurit (mancarime)
- aparitia unor mici vezicule
- in timp, pielea se poate ingrosa si usca, observandu-se o pierdere a pilozitatii si modificari de pigmentatie

La sugar, eczema atopica afecteaza in special obrajii, scalpul, umerii, trunchiul si policele (la copiii care isi sug degetul mare). La copilul peste doi ani, sunt atinse plica cotului, incheietura mainii, genunchii si gleznele. La adolescent, leziunile sunt localizate la unele pliuri de flexie ale membrelor, dar si in jurul ochilor si in talpa. Mai tarziu, la adulti, leziunile se situeaza in special la nivelul cefei, dar si a membrelor superioare si inferioare.


Eczema evolueaza in patru stadii succesive:

- Prima etapa este eritematoasa sau acuta, pielea avand o culoare rosie intensa, usor deformata de aparitia unor mici vezicule care ii dau un aspect granular. Aceasta etapa este deosebit de pruriginoasa (antreneaza mancarimi intense).
- Veziculele se grupeaza progresiv.
- Ruperea veziculelor antreneaza a treia etapa (exsudativa), caracterizata prin eliberarea unui lichid limpede.
- A patra etapa se caracterizeaza prin aparitia unor cruste, dupa a caror cadere pielea ramane rosie, cu evolutie catre cicatrizare si vindecare.

Dupa cronicizare, eczema se prezinta sub forme variate, ce pot fi clasate in trei categorii principale:

- formele uscate, caracterizate prin prezenta unor placi rosii, imprecis delimitate, formand placarde rosii, cu descuamare
- formele cu lichenificare – caracterizate prin prezenta unor teritorii cutanate ingrosate, de culoare violet- purpuriu, unde se observa accentuarea cutelor si aparitia unui cadrilaj)
- eczema dishidrotica – caracterizata prin aparitia unor vezicule pe fata laterala a degetelor, provocand uneori fisuri pe palme si plante (talpi)

Cauze si factori de risc


In ciuda cercetarilor din domeniu, cauzele eczemei raman in mare parte necunoscute. Ceea ce se cunoaste insa este faptul ca atat factorii genetici cat si cei de mediu sunt implicati.
Se disting cauzele interne si cauzele externe (de contact). Acestea din urma sunt frecvente, reprezentand peste 50% din bolile profesionale, dar corespund si eczemelor legate de activitatile de menaj.

Eczema se poate datora unei agresiuni fizice sau chimice cu agenti multipli: substante animale, vegetale, produse chimice diverse. Acest tip de reactie este prezenta in 70% din eczemele de contact.
Acest fenomen poate fi acut – in contactul cu pielea, unele substante chimice agresive declanseaza reactii rapide, cu senzatie de arsura localizata strict la zona de contact cu pielea (solventi industriali, detergenti, etc.) sau cronic – traumatismul este minim, dar repetat; pielea se usuca si apar fisuri dureroase.

Eczema atopica, cel mai frecvent tip de eczema la copii, prezinta deseori o componenta genetica. Dar pacientii observa ca anumiti factori de mediu declanseaza puseele de eczema. Factorii declansatori sunt numerosi, cei mai comuni fiind detergentii, sapunul, praful, scuamele animalelor (piele, par, blana), mucegaiul, polenul si chiar variatiile bruste de temperatura.
Eczema de contact este provocata de un obiect care intra in contact direct cu pielea: apa, detergentii, sapunul, saliva, acizii, solventii, fibra de sticla, frunzele unor plante, etc.
Eczema de contact alergica este o reactie ce implica sistemul imunitar, declansata de o substanta straina (alergen): unele plante, rasinile, metale (nichelul in special), adezivii, latex, cauciuc, parfumuri, produse cosmetice, medicamente topice (aplicate direct pe piele).
Eczema seboreica este provocata de o reactie a sistemului imunitar fata de o ciuperca numita  Malassezia, prezenta in zonele bogate in glande sebacee ale pielii (scalpul, sprancenele, pieptul si spatele la barbati). Cauza exacta a acestei reactii a organismului nu este cunoscuta.


Factorii de risc

- antecedentele familiale de alergii (astm alergic, rinita alergica, alergii alimentare, urticarie)
- viata intr-un climat uscat sau in zonele urbane

Factorii care pot agrava eczema sunt numerosi si foarte variabili de la un individ la altul:
- iritatiile provocate de contactul cu pielea (lana sau fibrele sintetice, sapunul si detergentii, parfumurile, produsele cosmetice, nisipul, fumul de tigara, etc.)
- alergenii alimentari, sau cei care provin din plante, animale, aer
- factorii emotionali – anxietatea, conflictele si stresul.
- Infectiile pielii, in special cele cu ciuperci – piciorul atletului

Diagnostic


Eczema de contact este identificata prin faptul ca reactia apare intre 12 si 48 ore dupa utilizarea unui produs suspect si reproduce zona de contact (bratara, cureaua ceasului, cercei, bijuterii, etc.)
Dar acest caracter topografic nu se regaseste intotdeauna (de exemplu, oja de unghii care declanseaza un puseu de eczema al pleoapelor, deoarece pacientul duce deseori mainile la fata in gesturile zilnice).
Eczema alergica este diagnosticata pe baza anamnezei si a unei anchete minutioase. Diagnosticul este confirmat cu ajutorul testelor cutanate. Pentru aceasta, sunt utilizate o serie de alergeni ce cuprind principalele substante ce pot cauza eczema. Diferiti plasturi sunt aplicati pe pielea pacientului (in special pe spate), fiecare continand o solutie de alergen. Plasturii sunt mentinuti 48 ore, iar rezultatele sunt citite dupa acest interval de timp. Daca aspectul pielii este normal, testul este negativ (nu exista o reactie alergica). Daca pielea este inflamata, testul este pozitiv, iar pacientul este alergic la produsul testat. In plus, pozitivitatea testului este masurata in functie de intensitatea reactiei.

Tratament


In prezent, nu exista un tratament curativ al eczemei. Prin urmare, interventiile clasice se limiteaza la reducerea inflamatiei si la atenuarea disconfortului cauzat de eczema. Identificarea iritantilor sau a alergenilor care provoaca puseele de eczema permite evitarea acestora, ceea ce va diminua simptomele.

Tratamentul medicamentos

Corticosteroizii

Aplicarea cremelor sau unguentelor pe baza de corticosteroizi pe zonele afectate, va diminua pruritul si inflamatia. Uneori sunt prescrisi corticosteroizi pe cale orala, in cazurile grave, dar doar pentru o perioada scurta de timp, datorita efectelor adverse, precum demineralizarea osoasa.

Antihistaminice

Antihistaminecele pot fi uneori utilizate pentru reducerea mancarimii. Sunt eficiente in special la copii, deoarece ii ajuta sa doarma, impiedicand gratajul in timpul crizelor eruptive care survin noaptea.

Imunomodulatorii

Tacrolimus si pimecrolimus sunt doua medicamente imunomodulatoare recente. Efectul lor este acela de a diminua activitatea sistemului imunitar (inflamatia, de exemplu) si pot inlocui dupa caz corticosteroizii, intrucat au putine efecte secundare.

Antibioticele sunt necesare in cazul unei suprainfectii bacteriene (in special in impetigo).

Terapia cu radiatii ultraviolete

Fototerapia sau fotochimioterapia (expunerea la ultraviolete asociata cu luarea unui medicament ce sensibilizeaza pielea inaintea expunerii la UVA) pot fi prescrise. Se utilizeaza aparate ce emit radiatii UVA sau UVB. Aceste metode prezinta insa un risc crescut de aparitie a cancerului sau de imbatranire prematura a pielii. De altfel, simpla expunere la soare are efecte benefice la unii pacienti.

Prevenire


Pentru moment, nu se cunosc masuri care sa permita prevenirea aparitiei eczemei. In schimb, exista masuri de a atenua puseele de eczema:

Evitarea alergenilor alimentari

Alergenii alimentari pot contribui la puseele de eczema atopica. Pentru a identifica alimentele ce pot provoca sau agrava crizele, pot fi efectuate teste alergologice. Odata identificate, aceste alimente trebuie evitate, avand grija sa fie inlocuite cu alte alimente cu valoarea nutritiva apropiata.
In general, urmatoarele alimente sunt considerate a fi potential alergene:
- nucile, arahidele si semintele (nuca braziliana, fistic, migdale, etc.)
- laptele
- graul
- albusul de ou
- peste, crustacee si moluste
- ciocolata
- soia

Reducerea stresului

Orice metoda care poate reduce stresul este recomandata, deoarece se crede ca stresul stimuleaza reactiile alergice. Medicii sunt de parere ca stresul nu este o cauza a eczemei, dar poate agrava simptomele sau provoca pusee.


Limitarea expunerii la alergeni


Reducerea prezentei acarienilor si a prafului din casa poate fi realizata prin evitarea mochetelor, tapiteriilor, utilizarea unor huse impermeabile pentru salte, pulverizarea de produse antiacarieni si utilizarea aspiratorului de cel trei ori pe saptamana.

Sfaturi pentru ingrijirea pielii


Evitarea iritantilor si hidratarea corecta a pielii
Evitarea mentinerii un aer prea uscat – eventual, utilizarea unui umidificator in timpul iernii
Gratajul (scarpinarea) zonelor afectate trebuie evitat, deoarece accentueaza inflamatia si iritatia. La copiii, unghiile trebuie taiate scurt, iar noaptea se recomanda purtarea manusilor, pentru a evita gratajul.
Evitarea temperaturilor extreme si a caldurii umede. Purtarea unor haine prea groase creste riscul de transpiratii abundente, ceea ce poate provoca pusee de eczema.
Pentru hainele care intra in contact direct cu pielea, sunt indicate hainele din bumbac, si nu cele din fibre sintetice sau lana.
Baile dese sau prelungite sunt contraindicate, la fel si utilizarea unui sapun prea agresiv. De asemenea, baile si dusurile trebuie facute cu apa calduta, si nu fierbinte. Intre puseele de eczema si dupa baie, pielea trebuie hidratata, prin aplicarea unor creme emoliente sau uleiuri de baie. Totusi, in perioadele de pusee, uscarea pielii anunta vindecarea leziunilor.
Scutecele unui bebelus cu eczema trebuie schimbate frecvent, pentru a evita contactul prelungit al pielii cu urina. A se evita aplicarea unor creme grase pe fese.
Utilizarea unui sapun bland pentru spalarea hainelor si lenjeriei, in special cele ale copiilor mici.
In cazurile de eczema seboreica la sugar, se poate aplica ulei pentru bebelus pe scalp timp de 30 – 60 minute, apoi spalat cu un sampon special pentru bebelus.