Home Boli si afectiuni medicale Hipersomnia - somnolenta excesiva (Tulburari psihice)
Boli si afectiuni medicale - Tulburari psihice
Hipersomnia - somnolenta excesiva

Introducere


Somnul este o intrerupere repetitiva a starii de veghe ce corespunde intreruperii activitatii S. R. A. A. (sistemul reticulat activator ascendent) , in timpul careia functiile organismului raman controlate de structuri anatomice subiacente. Hipersomnia face parte din categoria tulburarilor primare ale initierii si mentinerii somnului sau de somnolenta excesiva (numite sau dipsomanii) ce sunt caracterizate printr-o perturbare in cantitatea, calitatea sau reglarea somnului.

Ca o definitie, hipersomnia se caracterizeaza prin somnolenta excesiva care survine la o persoana aproape in fiecare zi desi somnul de noapte este de obicei normal (cu durata de 8-12 ore) . Persoana cu aceasta tulburare chiar isi propune sa doarma in timpul zilei, dar, sunt situatii cand se instaleaza somnul neintentionat.

Episoadele de somn in timpul zilei nu survin sub forma de “atacuri”, ci apar in situatii in care stimularea este scazuta (de exemplu: lecturi plictisitoare, drumuri lungi) .
Calitatea reala a somnului nocturn este normala, masuratorile efecutuate in acest sens au demonstrat o somnolenta fiziologica crescuta, motiv pentru care pacientii relateaza aparitia starii de somnolenta la un interval mult mai scurt; nu apare brusc ca un „ atac de somn”. Aceste episoade de somn neintentionat pot duce la deteriorarea activitatilor socio-profesionale si relationale, acesta stare de somnolenta poate fi in acelasi timp si incomoda dar si periculoasa, mai ales in cazul in care persoana se afla la volanul unei masini aflata in trafic. Acest somn nocturn prelungit insotit de o desteptare matinala greoaie, dificila poate duce la incapacitatea persoanei de a da curs activitatilor matinale, eficienta, concentrarea si atentia pe parcursul zilei pot suferi modificari in sensul reducerii lor. In plus, aceasta stare de somnolenta poate fi interpretata de cei din jur ca fiind plictiseala, dezinteres total, dezinteresare putand altera in timp relatiile sociale si familiale ale unei persoane. In acest caz, multe din persoanele cu aceasta tulburare la trezirea din somn sunt confunzi, iritati, au tendinta de a face lucruri de o complexitate redusa, ca pe un automatism, de exemplu: ei singuri pot sa constate ca au condus o anumita distanta cu automobilul, dar in acelasi timp nu constientizeaza faptul ca au condus efectiv- este ca un automatism. Aceste persoane prezinta riscul de a se trata singure prin autoadministrarea de substante care sa-i stimuleze, ca sa ii tina treji pentru a-si putea desfasura activitatile cotideine.

Somnolenta excesiva poate fi intalnita in cadrul unor boli infectioase, in encefalite, boli hepatice, boli renale, mixedem, in folosirea excesiva a substantelor care induc somnul, etc.

Elementul esential al acestei afectiuni il reprezinta somnolenta excesiva de cel putin o luna si care se manifesta, fie prin episoade de somn prelungite, fie prin episoade de somn in timpul zilei, aparute zilnic si e suficient de severa pentru a duce la deteriorarea activitatii socio-profesionale si relationale.
De retinut si de notat, daca aceste simptome apar periodic, la un anumit interval, timp de cateva zile pana la cateva saptamani, de mai multe ori pe an.
De retinut, ca daca perioadele cu somnolenta excesiva ce dureaza cel putin trei zile, de mai multe ori pe an, timp de cel putin doi ani, hipersomnia capata denumirea de recurenta.

Desi nu se cunosc date suficiente in legatura cu incidenta afectiunii si comorbiditati (afectiuni asociate) cu tulburarile mentale, multe persoane cu tulburari de somn in sensul somnolentei excesive au simptome de depresie care pot intra in criteriile de diagnostic ale unei tulburari depresive severe, fiind consecinta psihosociala a somnolentei in exces.

Prevalenta:
Hipersomnia nu este la fel de frecventa ca insomnia, insa ea se intalneste cu precadere la adolescenti (ca o metoda de refugiu, de evitare a conflicteler) . Adevarata prevalenta (numar total de cazuri dintr-o populatie la un moment dat) a acestei tulburarari, insa nu este pe deplin cunoscuta, drept urmare dintre toti pacientii care se prezinta in clinicile de specialitate acuzand starea de somnolenta mai ales pe timpul zilei, stare deranjanta atat pentru el cat si pentru anturaj, se constata ca numai aproximativ 5-10% dintre acestia au confirmat diagnosticul de hipersomnie. Forma recurenta amintita a hipersomniei numita sindrom Klein- Levin (afecteaza preponderent adolescentii barbati, aproximativ 70% dintre ei) este mult mai rar intalnita. Prin efectuarea examenelor complementare, fiind excluse alte afectiuni, rezulta o prevalenta pe viata de circa 16%, cu o incidenta (totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala pe o perioada data, raportata la populatia totala) de aproape 8% pe o perioada mai mare de 4 ani.

Elemente specifice varstei si sexului:
Somnolenta poate creste cu inaintarea in varsta, ceea ce de altfel este un fenomen normal si totodata dictinct fata de hipersomnie. Insa, chiar daca nu este foarte frecvent sindromul Klein-Levin afecteaza barbatii de 3 ori mai mult decat femeile, in special in jurul varstei de 15-30 ani.

Diagnostic


Examen clinic:
Adesea, pacientii par somnorosi, unii chiar adormind in sala de asteptare, la trezire sunt iritati, nelinistiti, dezorientati, instabili, confuzi, depresivi, se pot manifesta impulsiv, poate aparea o pofta de mancare exagerata cu un apetit alimentar crescut ceea ce duce la cresterea in greutate. La persoanele cu sindrom Klein-Levin exameneul neurologic poate evidentia diminuarea semnificativa a reflexelor osteotendinoase, dificultati de a vorbi, miscari involuntare ale globilor oculari.

Criterii de diagnostic:
-acuza principala este reprezentata de somnolenta excesiva ce poate dura cel putin o luna, manifestandu-se fie prin episoade prelungite de somn sau prin nevoia de somn in timpul zilei aproape in fiecare zi.
-aceasta somnolenta in exces poate avea impact negativ asupra vietii individului, atat pe plan social, familial, profesional, ducand la dificultati de integrare si relationare.
-somnolenta nu intervine in evolutia altor tulburari de somn si nu se poate atribui somnului insuficient sau lipsei de somn
-perturbarea nu este un efect direct al folosirii unei substante (drog sau medicament) sau in cadrul altor afectiuni medicale preexistente.
De retinut: hipersomnia recurenta apare cand episoadele de somnolenta in exces au o durata de cel putin 3 zile, aparand de mai multe ori pe an, timp de cel putin 2 ani.

Diagnostic diferential:
O durata normala a somnului variaza in limite destul de largi in populatia generala, astfel incat nu se poate spune despre toti indivizii „care dorm mult” ca prezinta hipersomnii. O persoana normala la care somnul nocturn este limitat si scurtat din cauza solicitarilor profesionale si sociale este firesc sa apara somnolenta diurna, pe cand in cazul hipersomniilor chiar daca somnul nocturn este adecvat, starea de somnolenta persista si ziua. De regula, un somn normal si odihnitor ar trebui sa dureze 8 ore; in cazul in care persoana doarme mai putin de 7 ore pe zi apare starea de oboseala insotita de somnolenta pe timpul zilei; in cazul in care un somn dureaza mai mult de 9 ore in timpul unei zile se poate vorbi de hipersomnie. Persoanele care nu au un somn satisfacator de obicei recupereaza in timpul liber, in concedii, in vacante, in week-end.
Ca element esential, somnolenta excesiva diurna se mai intalneste si in narcolepsie – caracterizata prin accese subite si repetate de somn, cataplexie (abolire brusca a tonusului muscular), halucinatii hipnagogice (ce apar la adormire si pot fi auditive, vizuale) si paralizii de somn.
Trebuie facuta diferentierea intre diferitele forme de tulburari de somn din care fac parte:
-tulburare de somn in legatura cu respiratia- in care elementului comun, somnolenta excesiva, i se adauga respiratie zgomotoasa, pauze ale respiratiei in timpul somnului; la examen clinic se pot decela: obezitate, afectiuni din sfera otorinolaringologiei, hipertensiune cardiaca, insuficienta cardiaca;
-tulburarea de somn in legatura cu ritmul circadian- somnolenta diurna la care se aduga un program dezorganizat al orelor de somn;
-tulburarea de somn in legatura cu o afectiune medicala generala (de exemplu: obezitate, sindroame de hipertensiune intracraniana, in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, etc) ;
-tulburare de somn in legatura cu uzul unor substante (abuz de alcool, droguri, medicamente) care se dovedesc ca au legatura cu somnolenta in exces;
-tulburarile mentale ce includ hipersomnia ca element esential sau asociat- in special aceste acuze survin in cadrul episoadelor de depresie majora, si in faza depresiva a tulburarii bipolare (cu antecedente de manie sau hipomanie)

Tratament


Tratamentul hipersomniei presupune asocierea terapiei farmacologice si a celei non-farmacologice efectul dorit fiind cel de atenuare a simptomului de baza – al somnolentei excesive.

-tratamentul non-farmacologic consta in preventie: instituirea unor masuri generale de care sa se tina cont in legatura cu igiena sticta somnului, ce trebuie respectata, o cat mai buna cunoastere a fiziologiei somnului si a variatiilor individuale. Se recomanda evitarea consumului de cafea si alcool, evitarea lucrului in ture de noapte si un regim alimentar adecvat.

-tratamentul farmacologic este destul de limitat, cu exceptia tratarii afectiunii cauzale, si are ca scop reducerea simptomului deranjant (aici somnolenta) atat pentru pacient cat si pentru anturajul acestuia si ca o masura de preventie asupra eventualelor evenimente dramatice care care ar putea aparea (de exemplu in cazul atipirii in timp ce conduce masina) . Din intreg arsenalul terapeutic se pot alege cu prudenta stimulente cum ar fi antidepresivele, uneori indicandu-se chiar si amfetaminele, methylphenidate, si modafinil.
Methylphenidate este cel mai frecvent psihostimulant prescris, util datorita efectului sau de crestere si mentimere a vigilentei, in combaterea oboselii si in imbunatatirea atentiei.

Amfetaminele (cea mai frecvent intalnita pudra alba) sunt medicamente care maresc viteza de reactie a organismului uman; folosirea lor pe termen scurt si sub atenta supraveghere a medicului specialist dau pacientilor energie in plus, reduc starea de somnolenta, de oboseala, diminueaza apetitul, pacientii simtindu-se plini de energie, increzatori in fortele proprii, insa ca toate drogurile prezinta riscul foarte mare de dezvoltare a dependentei psihologice, motiv pentru care se recomanda prudenta.
Modafinilul, o noua substanta din categoria stimulantelor, introdusa de putina vreme, folosit in toate formele de somnolenta excesiva, combatatnd in general oboseala, pacientii simtindu-se mai revigorati, cu atitudine pozitiva si plini de viata si energie este in general o substanta bine tolerata si mai eficace la unii pacienti decat alte substante, nu prezinta efecte secundare psihice si cardiovasculare importante.

Evolutie si pronostic:
Hipersomnia poate debuta de obicei in perioada cuprinsa intre varstele de 15 si 30 de ani, iar lasata sa evolueze, fara a fi recunoscuta si tratata ea cronicizeaza. Prognosticul, pe termen mediu si lung daca este tratata afectiunea este bun, insa nerecunoscuta poate reprezenta un real pericol pentru propria persoana si pentru cei din jur mai ales in situatiile in care persoana se afla in trafic la volanul unui autoturism, putand provoca accidente. Recunoscuta si tratata afectiunea va duce la cresterea performantelor profesionale, a randamentului la locul de munca, imbunatatirea relatiilor socio-familiale.