Home Boli si afectiuni medicale Insuficienta cardiaca (Boli cardio-vasculare)
Boli si afectiuni medicale - Boli cardio-vasculare
Insuficienta cardiaca

Introducere


Insuficienta cardiaca poate afecta partea stanga a inimii, partea dreapta sau ambele. De obicei, partea stanga este afectata prima. Fiecare parte este compusa din doua camere: atriul, camera superioara si ventriculul, sau camera inferioara. Atriul primeste sangele, in timp ce ventriculul pompeaza sangele in corp. Insuficienta cardiaca apare atunci cand oricare din aceste camere isi pierde capacitatea de a asigura debitul sanguin in conditii normale.

Ce este insuficienta cardiaca stanga?
  Insuficienta cardiaca stanga afecteaza ventriculul stang (VS) sau camera inferioara a inimii. Sangele incarcat cu oxigen circula de la plamani la atriul stang, apoi in ventriculul stang, care il pompeaza in corp. Intrucat aceasta camera pompeaza cea mai mare cantitate de sange, el este cel mai voluminos si este vital pentru functionarea normala a inimii.
Daca ventriculul stang isi pierde capacitatea de a se contracta normal (insuficienta cardiaca sistolica), inima nu mai poate pompa suficient sange in circulatia arteriala. Daca muschiul inimii devine rigid, ventriculul stang nu se mai relaxeaxa normal  (insuficienta cardiaca diastolica) si inima nu primeste suficient sange in timpul diastolei (starea de relaxare dupa fiecare contractie). Aceasta distinctie dintre IC sistolica si IC diastolica este foarte importanta, deoarece tratamentul medicamentos difera.
In ambele cazuri, sangele care patrunde in VS din plamani, poate stagna, cauzand trecerea plasmei sanguine in plamani (edem pulmonar). De asemenea, pe masura ce scade capacitatea inimii de a pompa sangele, scade fluxul sanguin, determinand acumularea de lichid in tesuturi (edem).

Ce este insuficienta cardiaca dreapta?
  Atriul drept primeste sangele “folosit” (incarcat cu dioxid de carbon) care se intoarce in inima prin vene. Ventriculul drept trimite sangele la plamani pentru a se incarca cu oxigen. Insuficienta cardiaca dreapta apare de obicei ca urmare a unei insuficiente a ventriculului drept. Atunci cand functia ventriculului stang se deterioreaza, creste presiunea in vasele pulmonare, afectand in cele din urma cordul drept. Atunci cand ventriculul drept isi pierde functia de pompa, sangele stagneaza in vene, determinand aparitia edemelor la gleznele pacientilor.
 
Cat de repede evolueaza insuficienta cardiaca?
Insuficienta cardiaca este de obicei o boala cronica, adica de lunga durata si cu o evolutie lenta. Pana a fi diagnosticat pacientul, inima acestuia isi pierde incetul cu incetul functia de pompa. La inceput, inima incearca sa compenseze prin:
•    Dilatare. Atunci cand inima se dilata, contractiile sunt mai puternice, deci si cantitatea de sange pompat va fi mai mare.
•    Ingrosarea fibrelor musculare, datorita maririi celulelor care se contracta din inima. Acest lucru ii permite inimii sa creasca forta de contractie.
•    Accelerarea ritmului, pentru a pompa mai mult sange in circulatie.

Organismul incearca sa compenseze si prin alte metode. Vasele de sange se micsoreaza pentru a mentine presiunea ridicata. Sangele este deviat de la tesuturile si organele mai putin importante si directionat spre organele vitale: inima si creierul. Aceste masuri temporare ascund insuficienta cardiaca, dar nu o vindeca. Asa se explica faptul ca numerosi pacienti nu sunt constienti de boala lor decat dupa deteriorarea inimii. De aceea controlul medical periodic este foarte important. In cele din urma, inima nu mai rezista si pacientul acuza oboseala, dispnee (greutate in respiratie) si alte simptome care il determina sa consulte un doctor.

Cauze


Pe masura ce inaintam in varsta, inima isi pierde capacitatea de a pompa sange. Dar in cazul insuficientei cardiace se adauga si alti factori care afecteaza inima sau care o suprasolicita. De fapt, toti factorii de risc cardiovasculari –hipertensiunea arteriala, fumatul, supraponderabilitatea, consumul de alimente bogate in grasimi si colesterol, sedentarismul si diabetul –sunt si cauze ale insuficientei cardiace. In unele cazuri insa, stilul de viata al pacientilor nu este responsabil pentru aparitia insuficientei cardiace. De exemplu, unii pacienti cu insuficienta cardiaca prezinta malformatii congenitale ale inimii, iar la altii muschiul inimii a fost afectat de un virus.
Daca aveti insuficienta cardiaca, este posibil sa suferiti (sa fi suferit) si de una sau mai multe afectiuni de mai jos.

Boli coronariene
Atunci cand colesterolul si depunerile de grasimi se acumuleaza pe peretii arterelor coronariene,  sangele nu mai iriga suficient muschiul inimii. Astfel muschiul cardiac este afectat, iar tesutul sanatos al inimii este solicitat in mod suplimentar.

Stop cardiac (infarct miocardic)
Stopul cardiac se produce atunci cand se blocheaza o artera care iriga inima. Pierderea oxigenului si a substantelor hranitoare afecteaza muschiul cardiac –o parte a sa “moare”. Partea inca sanatoasa trebuie sa pompeze cu mai multa forta pentru a compensa aceasta pierdere.  

Tensiune arteriala mare (hipertensiune)
Hipertensiunea arteriala creste riscul aparitiei insuficientei cardiace de doua sau trei ori. Cand presiunea arteriala este prea mare, inima trebuie sa pompeze cu mai multa forta pentru a asigura o circulatie corespunzatoare. In timp, camerele inimii se dilata si isi pierd contractilitatea.

Afectiuni ale valvelor cardiace
Anomaliile valvelor inimii pot fi cauzate de boli, infectii (endocardita) sau de unele defecte congenitale. Atunci cand valvele nu se deschid sau se inchid complet la fiecare contractie, muschiul cardiac trebuie sa pompeze mai puternic pentru a asigura circulatia sangelui. Daca inima este suprasolicitata, se produce stopul cardiac.

Afectiuni ale miocardului (cardiomiopatie dilatativa, cardiomiopatie hipertrofica) sau inflamatii (miocardita).
Orice afectiune a miocardului –cauzata de consumul de alcool sau droguri, infectii virale sau din cauze necunoscute –mareste riscul de insuficienta cardiaca.

Boli cardiace congenitale
Daca inima si camerele sale prezinta malformatii, partile sanatoase trebuie sa compenseze.

Boli pulmonare severe
Atunci cand plamanii nu functioneaza corespunzator, inima trebuie sa pompeze cu mai multa forta pentru a transporta oxigenul in corp.

Diabet
Diabetul solicita in mod suplimentar inima, crescand riscul de insuficienta cardiaca. Diabeticii au tendinta de a fi supraponderali, de a avea hipertensiune arteriala si un nivel ridicat de colesterol –toate acestea suprasolicitand inima.
In mod normal, aceste afectiuni determina “uzura” care conduce la insuficienta cardiaca. Asocierea factorilor de mai sus creste riscul.
Mai rar, o inima sanatoasa poate deveni incapabila de a-si indeplini functia, in cazul pacientilor cu:
  Numar scazut de globule rosii (anemie severa)
Atunci cand nu exista suficiente globule rosii pentru a transporta oxigenul, inima incearca sa asigure o circulatie mai rapida a acestora. Acest efort o poate epuiza.
  Glanda tiroida marita (hipertiroidism)
Aceasta afectiune determina o accelerare a metabolismului, iar inima poate obosi din cauza efortului suplimentar.

Tulburari de ritm cardiac (aritmie)
Atunci cand inima bate prea repede, prea incet sau neregulat, ea nu mai poate pompa suficient sange pentru a hrani organismul.

In toate aceste situatii, pacientul poate prezenta simptomele insuficientei cardiace pana cand adevarata problema este identificata si tratata.

Semne si simptome


In urma diagnosticarii cu insuficienta cardiaca, este foarte important sa urmariti evolutia simptomelor si sa aduceti la cunostinta medicului orice modificare brusca.
Tabelul de mai jos prezinta semnele si simptomele cele mai comune, cauza aparitiei lor si modul in care puteti sa le recunoasteti.   Semn sau Simptom   Cauza Descriere Greutate in respiratie (dispnee) Sangele stagneaza in venele pulmonare (vasele prin care sangele circula de la plamani la inima) deoarece inima nu reuseste sa pompeze sangele in mod corespunzator, cauzand acumularea plasmei sanguine la nivelul plamanilor. Jena respiratorie in timpul efortului fizic (cel mai frecvent), al repausului, sau in somn, cand poate surveni brusc si trezi pacientii. Acestia au dificultati de respiratie in pozitie culcata, de aceea isi sprijina capul sau partea superioara a corpului cu perne. Se plang deseori de oboseala, de stari de anxietate si neliniste.   Tuse persistenta sau respiratie zgomotoasa   Acumularea plasmei sanguine in plamani (vezi mai sus). Tuse cu expectoratie (mucus sau striuri rozate). Acumularea de lichid in tesuturi (edem) Odata cu scaderea circulatiei sangelui in artere, sangele care se intoarce la inima prin vene stagneaza, determinand acumularea lichidului in tesuturi. Capacitatea rinichilor de a elimina sodiul si apa scade, cauzand de asemenea retentia lichidelor in tesuturi.   Umflaturi la gambe, glezne, abdomen sau ingrosarea taliei. Pacientii observa deseori ca ii strang pantofii. Oboseala si slabiciune Inima nu mai pompeaza suficient sange pentru a hrani tesuturile.  Sangele este deviat de la tesuturile si organele mai putin importante (muschii) si directionat spre organele vitale: inima si creierul. Senzatie de oboseala in permanenta. Dificultati de a efectua activitatile zilnice (cumparaturi, urcatul scarilor, caratul sacoselor sau mersul pe jos).   Lipsa poftei de mancare, greata   Sistemul digestiv primeste mai putin sange, ceea ce provoaca probleme ale digestiei. Senzatie de satietate sau greata. Dezorientare, dificultati de gandire Modificarea nivelului unor substante (sodiu) din sange poate provoca dezorientare. Pierderi de memorie si stari de dezorientare. Rudele sau asistentele medicale sunt primele care observa aceste simptome.   Tensiune arteriala mare Pentru a compensa pierderea capacitatii de pompare, inima bate mai repede. Palpitatii, care dau senzatia ca inima sare din piept.

Tipuri - clasificarea NYHA


Tipurile de insuficienta cardiaca sunt clasificate deseori in functie de severitatea simptomelor.   Mai jos va prezentam cel mai utilizat sistem de clasificare, numit Clasificarea Functionala NYHA (New York Heart Association), care incadreaza pacientii in una din cele patru categorii in functie de limitarea activitatilor fizice.


Clasa I:
Pacientul nu prezinta simptome, iar activitatea fizica zilnica nu este limitata.
Clasa II:
Simptome usoare, activitatea fizica este limitata moderat.
Fara acuze in repaus.
Clasa III:   
Limitare accentuata datorita simptomelor, prezente si in timpul activitatilor uzuale. Disconfortul dispare doar in repaus.
Clasa IV:
Limitare severa. Simptomele persista si in repaus.