Home Boli si afectiuni medicale Oboseala cronica (Afectiuni neurologice)
Boli si afectiuni medicale - Afectiuni neurologice
Oboseala cronica

Introducere


Sindromul de oboseala cronica este o tulburare caracterizata printr-o senzatie de oboseala extrema care se poate acutiza in cadrul unor activitati fizice sau psihice sustinute si care nu cedeaza dupa repaus. Desi exista o serie de ipoteze cu privire la cauza acestui sindrom, de la infectii virale la stress psihologic, de cele mai multe ori cauza exacta nu poate fi determinata. Deoarece manifestarile clinice ale oboselii cronice sunt dificil de cuantificat, timp de mai multe decenii aceasta afectiune nu a fost acceptata ca o conditie medicala. Astazi, majoritatea medicilor si cercetatorilor sunt de acord cu faptul ca aceasta conditie cronica trebuie sa fie luata mult mai in serios.
Sindromul de oboseala cronica apare in toate grupurile etnice si rasiale, precum si in tarile din intreaga lume. Studiile indica faptul ca sindromul oboselii cronice este cel putin la fel de frecvent in randul populatiei americane de culoare, hispanicilor si in randul populatiei caucaziene.
Oboseala cronica este uneori observata la membrii aceleiasi familii, dar aceasta nu este o dovada ca boala ar fi contagioasa. In schimb, este posibil sa existe o legatura familiala sau genetica.
Oboseala cronica este mai putin frecventa la copii decat la adulti. Studii recente au aratat ca boala este mai frecventa la adolescenti decat la copiii mai mici.
Desi de cele mai multe ori nu se poate descoperi cauza sindromului de oboseala cronica, sunt totusi disponibile o serie de tratamente eficiente pentru semnele si simptomele acestei afectiuni. Multi pacienti recupereaza starea de bine de dinainte de sindrom dupa urmarea unui tratament specializat.

Cauze de oboseala cronica

Dintre toate bolile cronice, sindromul oboselii cronice este una din cele mai misterioase boli. Au fost propuse mai multe cauze posibile pentru declansarea acestui sindrom, dar studiile sunt inca in curs.
Dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol destul de important, intrucat starea de oboseala cronica se intalneste cu frecventa crescuta la persoanele depresive.

Alte cauze propuse sunt: deficitul de minerale, in special de fier, care produce anemie feripriva si implicit o scadere a capacitatii eritrocitelor de a lega oxigenul, conducand la o oxigenare deficitara a sistemului nervos central. Hipoglicemia, alergiile, infectiile virale cum ar fi cele cu virusul Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6, disfunctiile in sistemul imunitar, modificari ale nivelurilor hormonale, in special al hormonilor produsi de hipotalamus, glanda pituitara sau glanda suprarenala sunt alte cauze incriminate in declansarea si intretinerea procesului de oboseala cronica.

La unii pacienti s-a observat ca oboseala cronica survine pe fondul unei scaderi cronice a tensiunii arteriale, acesti pacienti fiind de obicei hipotensivi. Fenomenul se explica prin scaderea perfuziei cu sange a creierului. La alti pacienti s-au constatat semne de oboseala cronica pe un teren cu boala autoimuna care cauzeaza inflamarea anumitor cai neuronale din sistemul nervos central, sau cu o infectie virala disfunctionala complicata cu un raspuns imun.
Simptome similare cu cele ale sindromului de oboseala cronica se pot intalni ca reactii secundare la unele medicamente.

Factori de risc ai sindromului de oboseala cronica

Femeile sunt identificate cu sindromul de oboseala cronica de 4 ori mai frecvent ca barbatii. Totusi, studii recente au aratat ca sexul nu este neaparat un factor de risc, iar faptul ca la femei acest sindrom este mai frecvent ca la sexul masculin se explica prin adresabilitatea mai crescuta a femeilor la medic atunci cand apar simptomele.
Sindromul de oboseala cronica se intalneste mai frecvent in grupul de varsta 40- 50 de ani, dar poate apare cu frecventa variabila la orice varsta.
Deoarece determinantii acestui sindrom nu sunt bine cunoscuti si studiati, medicii nu au putut inca cuantifica cu exactitate factorii de risc ai bolii.

Patogeneza


Agentii etiologici potentiali sunt virusurile herpetice limfotrope, retrovirusurile si enterovirusurile. Sindromul de oboseala cronica poate fi precipitat de o serie de infectii acute. O parte din agentii infectiosi prezinta capacitatea de a persista in organismul uman si sunt cauza unor boli cronice. S-a observat ca titrurile de anticorpi pentru multi agenti infectiosi sunt la valori crescute in cazul unor pacienti cu sindromul oboselii cronice. Se intalnesc anticorpi impotriva virusurilor herpetice, virusului rujeolic, virusului rubeolic si virusului coxackie tip B.

Pe langa titrurile crescute de anticorpi exista si cresteri moderate si nespecifice ale titrurilor de anticorpi antinucleari. Se remarca de asemenea si reducerea unor subclase de imunoglobuline, deficiente usoare ale proliferarii limfocitare mitogen-induse. Unele cercetari au scos la iveala o diminuare a eliberarii de citokine, schimbari ale fenotipurilor limfocitare in sensul prezentei unei proportii mai mari de celule T, diminuarea activitatii celulelor natural killler. Aceste modificari nu apar la toti pacientii si nici nu se coreleaza cu severitatea bolii. Totusi, multe din simptomele sindromului de oboseala cronica deriva din eliberarea excesiva de citokine.

Unele studii recente au constatat functionari anormale ale functiilor endocrine in cazul pacientilor cu sindromul oboselii cronice, in special sesizandu-se o productie redusa de hormon de eliberare a corticotropinei din hipotalamus.

Manifestari clinice


De obicei un caz tipic de oboseala cronica apare brusc la o persoana aparent in plina stare de bine. La debut, simptomatologia poate sa inceapa cu o afectiune asemanatoare cu gripa, dupa care se instaleaza o stare de epuizare severa. Persoanele cu sindromul oboselii cronice pot experimenta o varietate de semne si simptome care nu respecta un tipar clinic anume.

Sindromul de oboseala cronica se caracterizeaza in principal prin noua simptome:
- senzatia de oboseala
- pierderea de memorie sau a starii concentrare
- durere in gat
- dureri usoare si difuze la nivelul ganglionilor limfatici ai gatului
- dureri musculare de intensitate usoara sau medie aparent fara o cauza anume
- senzatii dureroase care intereseaza anumite parti ale corpului si care se muta frecvent dintr-o zona a corpului in alta
- cefalee de intensitate moderata, de obicei difuza, care cuprinde intregul cap
- pacientul nu isi revine din starea de oboseala dupa somn sau dupa perioade de repaus
- dupa anumite activitati fizice sau psihice mai sustinute, intervine o stare extrema de oboseala care dureaza peste 24 de ore

Exista si alte semne si simptome aditionale care apar cu frecventa diferita de la bolnav la bolnav. Aceste semne si simptome nu fac parte din definitia oficiala a sindromului de oboseala cronica, dar merita a fi amintite intrucat frecventa lor este in crestere:
- dureri vagi abdominale, fara modificari de tranzit intestinal sau ocazional diaree si greata
- alergii sau sensibilitati la alimente, alcool, mirosuri, substante chimice, medicamente sau zgomot
- balonari, dureri toracice de intensitate medie sau usoara care nu afecteaza respiratia, uneori insa se constata o scurtare a timpilor respiratori
- tuse cronica uscata care nu cedeaza la tratamentul simptomatic pentru tuse
- ameteli, probleme de echilibru, tulburari emotionale
- senzatia de gura uscata, rigiditate matinala a articulatiilor
- frisoane si transpiratii nocturne
- tulburari psihice ca depresie, iritabilitate, anxietate si tulburari cauzate de atacuri de panica, senzatii de furnicaturi la nivelul membrelor superioare sau inferioare
- tulburari de vedere, cum ar fi sensibilitatea la lumina, durerea oculara si sindromul de ochi uscat
- pierderi sau castiguri in greutate

Simptomele oboselii cronice pot aparea de la inceput cu intensitati mari si se stabilizeaza de timpuriu la un anumit platou, apoi cu timpul simptomatologia se estompeaza la unii pacienti. Unii bolnavi pot sa recupereze complet, in timp ce la altii tabloul clinic se poate agrava pe parcurs.

Oboseala poate fi un simptom al multor boli, cum ar fi infectiile sau tulburarile psihice. Peroanele cu semne de oboseala excesiva sunt sfatuite sa consulte cat mai curand un medic, deoarece daca se intervine din vreme simptomatologia poate fi mult diminuata sau chiar suprimata. Cu cat o persoana primeste mai din timp tratament medical specializat, cu atat sunt mai mari sansele ca sindromul de oboseala cronica sa se vindece complet. In plus, oboseala care impiedica pacientul sa-si desfasoare normal activitatile zilnice de la locul de munca si de acasa, poate fi un simptom al unei probleme medicale subiacente.
Din fericire, sindromul de oboseala cronica nu pare sa progreseze. S-a observat ca multi pacienti dobandesc o ameliorare treptata, dar totusi in lipsa tratamentului doar o mica parte dintre acestia se refac in totalitate.

Complicatii
Posibilele complicatii ale sindromului de oboseala cronica includ:
- depresia, legata atat de simptome cat si de lipsa diagnosticului atunci cand pacientul este consultat de catre un medic mai putin experimentat;
- efectele secundare si reactiile adverse la tratamentele ce trebuie urmate pentru acest sindrom;
- efectele secundare si reactiile adverse asociate cu lipsa de activitate si depresie;
- izolarii sociale cauzate de oboseala si lipsa de initiativa;
- stil de viata cu restrictii;
- de multe ori pacientii nu mai pot presta anumite activitati la locul de munca sau acasa din cauza oboselii, acest lucru cauzand o stare de insatisfactie si frustrare.

Tratament


Nu exista nici un tratament specific pentru sindromul de oboseala cronica. In general, medicii au scopul de a ameliora semnele si simptomele afectiunii folosind combinatii de tratamente, care pot include:
- moderatia activitatilor zilnice. Se recomanda evitarea pe cat posibil a stress-ului fizic si psihic. Cu toate acestea, prea multa odihna poate sa agraveze simptomatologia pe termen lung si pacientul sa se simta mai molesit. De aceea, obiectivul tratamentului este acela de a mentine un nivel moderat de activitate si de a creste usor rezistenta organismului in timp.
- efectuarea exercitiilor fizice in mod gradat si constant, intensitatea acestora trebuind sa creasca incetul cu incetul pentru ca organismul sa-si redobandeasca rezistenta la efort. Cercetari recente au demonstrat faptul ca daca se creste treptat exercitiul fizic, acesta poate ameliora simptomele sindromului oboselii cronice.
- consilierea psihologica este recomandata pentru a identifica convingerile negative si tulburarile de comportament ale pacientului care ar putea amana recuperarea. Consilierea psihologica trebuie sa induca pacientului o stare de incredere in sine, sa elimine ideile pesimiste si negative si sa creasca tonusul psihologic.
- tratamentul depresiei este de asemenea foarte important. Daca pacientul este deprimat, pot fi de folos medicamentele antidepresive triciclice, precum si inhibitorii selectivi ai serotoninei. Antidepresivele pot, de asemenea, ajuta la imbunatatirea somnului si la usurarea durerilor din cadrul tabloului clinic. Antidepresivele prescrise frecvent includ amitriptilina, desipramina, nortriptilina. Inhibitorii selectivi ai serotoniei includ fluoxetina, paroxetina, sertralina.
- tratamentul durerilor care apar in cadrul tabloului clinic se face cu acetaminofen, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene cum ar fi aspirina si ibuprofenul (acestea putand reduce si febra) .
- tratamentul tulburarilor de somn. Schimbarea obiceiurilor de somn, implicand culcarea la ore regulate si un program de somn de 7-8 ore poate fi de ajuns pentru refacerea oboselii cauzate de lipsa somnului. Daca impunerea unui program de somn nu ajuta, medicul poate prescrie o serie de somnifere care sa ajute pacientul sa-si reia programul normal de somn.
- tratamentul alergiilor, daca acestea apar, se trateaza cu antihistaminice cum ar fi fexofenadina si cetrizina.
- tratamentul hipotensiunii arteriale se face cu fludrocortizon si atenolol.
- tratamentul afectiunilor sistemului nervos central. Simptomele cum ar fi ameteala si sensibilitatea exagerata a pielii pot si tratate cu clonazepam. Simptomele de anxietate pot fi tratate cu lorazepam si alprazolam.
- este foarte importanta mentinerea unui stil de viata sanatos. Pacientul trebuie sa urmeze un regim alimentar sanatos, echilibrat, sa bea cat mai multe lichide, sa inlature consumul de cofeina, alcool si tutun. De asemenea, pacientii sunt sfatuiti sa-si gaseasca un hobby, activitati placute care sa le ocupe timpul liber.

Reevaluarea periodica este necesara si utila pentru a identifica un eventual proces subiacent, care se poate manifesta clinic mai tarziu. Multe simptome ale sindromului de oboseala cronica raspund bine la tratament. Antiinflamatoarele nesteroidiene amelioreaza de multe ori cefaleea, durerea cu caracter difuz si starile febrile. La pacientii cu sindrom de oboseala cronica rinitele alergice si sinuzitele sunt frecvente, iar tratamentul cu decongestionante nazale sau antihistaminice da rezultate bune. Chiar si ameliorarile modeste ale simptomelor pot sa aduca o imbunatatire importanta in gradul de incredere in sine a pacientului si in capacitatea acestuia de a aprecia bucuriile vietii.

Terapii experimentale
Unele studii au descoperit ca administrarea orala de hidrocortizon poate imbunatatii simptomatologia sindromului de oboseala cronica. In ceea ce priveste administrarea de gamaglobuline si interferon, aceste medicamente pot fi folosite pentru a intarii sistemul imunitar, dar unele studii nu le-au gasit eficace in tratamentul constant al oboselii cronice.
O posibila legatura intre sindromul oboselii cronice si virusul Epstein-Barr au determinat pe unii medici sa includa in tratamentul oboselii cronice si acyclovirul, dar studiile pentru determinarea eficacitatii in ameliorarea simptomatologiei sunt inca in curs.
Se fac de asemenea cercetari pentru administrarea inhibitorilor de colinesteraza, cum ar fi galantamina. Aceste medicamente imbunatatesc fluxul si eficienta acetilcolinei, un mesager chimic important al sistemului nervos.
Toate aceste tratamente experimentale trebuie evitate in practica curenta, deoarece acestea sunt inca in curs de studiu si nu garanteaza nici un beneficiu sau ameliorare a simptomelor. Ba mai mult, unele au efecte adverse care inca nu se cunosc.