Home Vox medici Articole Prof. Leon Zagrean Prof. Leon Zagrean: “Romanii nu acorda atentie igienei psihice a individului”
Vox medici - Doctor Prof. Leon Zagrean
articol pe larg
Prof. Leon Zagrean
Medic generalist
Seful Catedrei de Fiziologie din
UMF "Carol Davila"
BucurestiEDUCATIE: Liceul
„G. Cosbuc” din Nasaud.
1971 Facultatea de Medicina,
Institutul de Medicina si Farmacie
Bucuresti,1978Calitati
administrativ manageriale:a)
Functii de conducere detinute: -
2005, Director al Centrului vezi tot

Prof. Leon Zagrean: “Romanii nu acorda atentie igienei psihice a individului”

4 Octombrie 2010

Profesorului Leon Zagrean ii revine meritul de a fi printre primii care au introdus notiunea de neurostiinte in Romania. De altfel, cercetatorul a initiat primul Laborator de Neurostiinte, actualmente Centru de Excelenta acreditat de CNCSIS. Seful catedrei de Fiziologie din cadrul UMF Carol Davila se considera “un individ care a promovat intr-un ritm destul de bun in Romania”, dar sustine ca drumul spre performanta a presupus un efort imens, chiar “anormal”.

Claudia Spridon (C.S.): Domnule profesor, dvs. ati pus bazele primului laborator de neurostiinte din Romania. Cat de dificil a fost sa implementati aceasta idee si cat de dificil a fost sa dezvoltati domeniul neurostiintelor la noi in tara?

Prof. Leon Zagrean (L.Z.): In Romania avem o traditie cu totul deosebita in domeniul cunosterii creierului. As vrea sa amintesc de prof. Gheorghe Marinescu, recunoscut in intreaga lume pentru prima monografie a celulei nervoase, carte considerata un punct de referinta in domeniul neurologiei. Pentru a raspunde intrebarii este necesara o precizare, si anume, termenul de “neurostiinte”, introdus relativ recent in circuitul international, abordeaza creierul dintr-o perspectiva mult extinsa fata de termenul “neurologie“ consacrat cunoasterii creierului din punct de vedere medical. Cu aceasta precizare, pot sa va raspund ca am propus organizarea cursului de neurostiinte in cadrul Facultatii de Medicina, incepand din 1990. S-a acceptat cu oarecare reticente organizarea unor “prelegeri de neurostiinte” care dupa o pauza de un an cat am fost plecat la o bursa la Paris, au devenit treptat curs, iar din 1998 a primit statutul de curs optional. De cativa ani cursul de Neurostiinte a fost inclus in norma didactica si a fost urmat de 100-150 de studenti, iar anul acesta s-au inscris 240. As vrea sa subliniez faptul ca din motivul de a avea oameni interesati si nu o prezenta formala, am programat cursul vinerea de la ora 15. Dupa reusita cursului am initiat si organizat Societatea Nationala de Neurostiinte, care este inregistrata juridic de la inceputul anului 2001.

C.S.: Cea mai recenta contributie editoriala a dvs. dateaza din 2009 si a aparut sub egida prestigioasei edituri Oxford University Press. Despre ce este vorba mai exact?

L.Z.: Intr-adevar sunt unul dintre cei 62 de “contributori” la monografia "Neurovascular Medicine: Pursuing Cellular Logevity for Healthy Aging", editata de Kennet Maiese si aparuta la editura amintita. Acest domeniu al neurostiintelor are o pondere deosebita in practica medicala, in patologia neurologica pentru ca creierul are o particularitate deosebita, fiind foarte dependent de desfasurarea proceselor metabolice controlate in primul rand de circulatia sanguina cerebrala. Mai precis, celula nervoasa nu depoziteaza energie ca alte celule decat intr-o masura foarte mica. Cu alte cuvinte, are tot timpul nevoie de oxigen, o perturbare minora a cantitatii de oxigen si de substante nutritive alterandu-l foarte repede. Cartea abordeaza fenomenul de imbatranire (aging, n.red.) despre care am putea spune ca incepe imediat dupa nastere si depinde de foarte multi factori ce intervin pe toata durata existentei noastre. Vorbim asadar de modul in care traim, de programul alimentar, dar si despre un lucru caruia romanii nu ii acorda prea mare atentie - igiena psihica a individului.

C.S.: Ce presupune, de fapt, aceasta igiena psihica?

L.Z.: E un termen pe care il folosesc pentru prima data. Trairile noastre afective, pozitive sau negative influenteaza intr-un mod cu totul neasteptat functionarea creierului. Chiar acum, cu ocazia manifestarilor stiintifice care tocmai s-au terminat,  Diaspora in cercetarea stiintifica si invatamantul superior din Romania si al VI-lea Simpozion al Societatii Nationale Neurostiinte au fost afirmatii de factura: "furia omoara neuronii". Suna aproape incredibil, dar este demonstrat. Asa cum iubirea sau spectrul pozitiv al sentimentelor noastre imbunatatesc conditiile de functionare ale creierului, cele negative il altereza. Deci iata un aspect caruia ar trebui sa i se acorde mai multa atentie. Am putea spune ca viata afectiva a individului influenteaza intr-o masura foarte mare starea de sanatate a creierului.

C.S.: Ati optat pentru activitatea de cercetare in detrimentul practicii medicale. De ce?

L.Z.: Am avut doua motive. Mi-a placut in mod deosebit fiziologia creierului sau mai bine spus, particularitatile functionale ale acestuia, inca din perioada in care am inceput sa devin constient de complexitatea frumoasa a sistemelor biologice. "Mi-am dat seama atunci, foarte devreme, ca creierul reprezinta o mare forta" si m-am indreptat spre aceasta zona din dorinta de a-i cunoaste tainele. Acum, dupa atatia ani, pot sa afirm ca datorita creierului, fiinta umana participa intr-un mod concret la organizarea universului mai apropiat sau mai indepartat. In primii ani de studentie, m-au impresionat acele cazuri medicale in care medicina ramane incapabila sa rezolve situatiile respective sau sa furnizeze tratamentul corespunzator. Intr-un fel stai in fata unui pacient, sa zicem, tanar sau foarte apropiat si vezi ca este intr-o situatie in care nu detii cheia tratamentului sau a vindecarii. Mi-ar fi fost foarte greu sa suport acest lucru. Acesta a fost al doilea motiv pentru care am ales cercetarea si nu practica medicala. Mai recent, a venit un al treilea motiv care mi-a confirmat ca in tinerete am luat o decizie buna.

C.S.: Care a fost cel de-al treilea motiv?

L.Z.: Ma refer la alterarea treptata a conditiilor practicii medicale in Romania, fiind un lucru care a evoluat din rau in mai rau. Iar acum, si o spun cu toata raspunderea, ne aflam in fata unui mare pericol. Daca asistenta sanitara, daca activitatea medicala nu este compatibila cu mentinerea unei stari de sanatate a populatiei, dincolo de acest aspect cred ca nu mai are rost sa discutam de altceva. Nu poti sa pretinzi unei natiuni eficienta, integrare in realitatea existentiala, daca nu este in primul rand sanatoasa, valida si daca nu are acel optimism minim de a trai. Iar starea de sanatate se refera inclusiv la aceasta dimensiune a fiintei umane - cea afectiva. Ganditi-va numai la cateva decizii care se iau, al caror impact asupra noastra este major. Aceste decizii rezulta din cunoastere, iar "creierul, practic, este instrumentul cel mai important al cunoasterii". Mai mult, deciziile influenteaza tot mai semnificativ viata noastra de zi cu zi, proprietatile mediului in care traim. De altfel, consider ca neurostiinta ar trebui sa isi aduca un aport in relatiile interumane. Capitolul acesta reprezinta un domeniu de o importanta exploziva, pentru ca daca nu se vor lua masuri suficient de rapid, relatiile interumane pot sa evolueze spre aspecte foarte periculoase in ceea ce priveste societatea.

C.S.: Ne puteti da un exemplu in acest sens?

L.Z.: Sa luam zona in care traim. Consider ca agresivitatea, care se manifesta de la nivelul cel mai inalt al structurilor politice si administrative de decizie pana la agresivitatea de pe strada sau de la locul de munca pot altera integritatea societatii. Toate acestea pleaca din capacitatea creierului nostru de a cunoaste realitatea in care traim, realitate care, la randul ei moduleaza activitatea si capacitatea creierului printr-un mecanism de feedback. Cu cat omul este mai cunoscator al realitatii, cu atat poate lua decizii in consens cu prezentul, si mai ales cu viitorul. Iar daca hotararile care se iau, la nivel politic, institutional, familial nu sunt conforme cu realitatea in care traim pericolul este foarte mare. Din pacate, nu stiu de ce, forurile care ar trebui sa ia atitudine impotriva agresivitatii parca o cultiva, pe de o parte, si o sustin, pe de alta parte, prin politica educatiei. O conditie a agresivitatii comportamentului uman este incultura. "Tindem spre a deveni o natie inculta, iar asta datorita scaderii calitatii educatiei". Oamenii sunt dirijati din primii ani de scoala dupa niste criterii care nu consolideaza societatea, care nu tin cont de integrarea armonioasa a individului in societate. Este posibil ca acest comportament sa rezulte dintr-o exacerbare a luptei pentru existenta, principiu fundamental al evolutionismului. Nu doresc sa combat aici teoria evolutionismului, dar consider ca la acest nivel de organizare a vietii pe planeta Pamant, adica aparitia Constiintei, fiinta umana ar trebui sa armonizeze mult mai mult conditiile de mentinere a vietii. O societate compusa dintr-un numar prea mare de individualisti, nu prea are cum sa razbeasca in viitor.

C.S.: Vorbeati despre educatie si despre sistemul sanitar. Acestea doua, alaturi de cercetare constituie cele trei elemente care duc la dezvoltarea economica a unei tari. Cum ar putea ele reveni pe fagasul normal in Romania?

L.Z.: Aici sunt doua niveluri partial independente care sigur, se si intrepatrund. In primul rand este vorba de educatie, atat cea institutionala cat si cea oferita in cadrul familiei. Multi romani nu sunt suficient de orientati, ca sa nu zic dezorientati. Criteriile care ar trebui sa coordoneze atat atitudinea parintilor in familie, cat si pe cea a dascalilor in scoala variaza foarte mult, fiind inconsistente si neraportate la social. Desi, prin formare si activitate ma integrez in activitati, mai degraba liberale, nuanta acestor afirmatii poate fi interpretata ca avand mai degraba un caracter social. Nu poti fi liberal, inainte de a fi social. Riscul este acela de a darama coeziunea membrilor unei societati, intrucat atunci cand o proportie mare dintr-o societate traieste la nivelul de subzistenta, se dezvolta anumite tensiuni care pot deveni forte puternice de dezorganizare. Acest fenomen poate fi prevenit printr-o justa repartizare a obligatiilor, dar si a drepturilor si responsabilitatilor individului in raport cu societatea. Or, acest deziderat se poate obtine in primul rand prin educatie si sanatate, si apoi prin instituirea si respectarea unor principii sau legi corespunzatoare."As putea afirma ca educatia este prima conditie de sanatate a unei societati". A asigura accesul la educatie este o conditie absolut necesara si de sanatate pentru o societate. Consider ca lipsa de educatie este principala cauza a agresivitatilor care se intampla peste tot. Romania este, probabil, una dintre tarile Uniunii Europene in care agresivitatea este la cel mai inalt nivel. Sistemul de represie al agresivitatii niciodata nu poate sa rezolve problema, ci doar o tempereaza, dar la un moment dat se acumuleaza atata energie incat poate rabufni. Incercand sa formulez o opinie cu privire la revenirea Romaniei pe fagasul normal as spune ca in ciuda optimismului si increderii care m-au insotit pana acum, nu pot decat sa-mi exprim speranta intr-o schimbare radicala si rapida a politicii educatiei, sanatatii si responsbilitatii si drepturilor legitime ale individului in raport cu societatea. Cine va promova si produce aceasta schimbare, nu stiu.

C.S.: In activitatea de cercetare va concentrati fortele pe mai multe domenii. Exista unul care prezinta un interes deosebit fata de celelalte?

Pagina 1 din 2
14996 vizualizari
Prof. Leon Zagrean
Te invita sa-ti exprimi punctul de vedere aici.
Adauga comentariu 2 comentarii

Pentru a putea scrie comentarii trebuie sa fiti autentificat.

Click aici pentru a va autentifica