Home Vox medici Articole Prof. Constantin Bogdan Dr. Constantin Bogdan: "Au fost si cazuri in care m-am inselat asupra diagnosticului"
Vox medici - Doctor Prof. Constantin Bogdan
articol pe larg
Prof. Constantin Bogdan
Medic geriatru
In prezent dr. Constantin Bogdan
este medic la Unitatea
medico-sociala "Sfantul Luca" vezi tot

Dr. Constantin Bogdan: "Au fost si cazuri in care m-am inselat asupra diagnosticului"

4 Octombrie 2010

Dr. Constantin Bogdan, presedintele Societatii de Paliatologie si Tanatologie si vicepresedintele Ligii Romane de Sanatate Mintala, recunoaste ca de-a lungul carierei sale de medic s-a inselat in privinta unor diagnostice. Printre regretele sale se numara si faptul ca nu a putut sa previna sinuciderea unor pacienti pe care i-a tratat. Cu toate acestea, dr. Constantin Bogdan este renumit pentru modul in care are grija de pacientii sai defavorizati sau vulnerabili.


Reporter Oana Ciornia (O.C): Ce v-a determinat sa alegeti profesia de medic?

Dr. Constantin Bogdan (C.B): Inca din liceu m-am simtit atras atat de domeniul umanist (ceea ce numim azi discipline socio-umane-cultura, filosofie, psihologie, antropologie, arte), cat si de cel al stiintelor naturii in mod special, biologia, anatomia si fiziologia.

O.C: Cum a evoluat sistemul medical romanesc in ultimii 20 de ani, din punctul dumneavoastra de vedere?

C.B: A fost o evolutie contradictorie, ambivalenta: pe deoparte, au existat castiguri prin alinierea la sistemele de sanatate existente in tarile dezvoltate (introducerea sistemelor de asigurari de sanatate, aparitia sectorului privat, noul statut al medicului de familie, europenizarea legislatiei, legea drepturilor pacientului), iar pe de alta parte ne-am confruntat si cu stagnari si chiar pierderi (finantare insuficienta, bajbaieli in demersul de reforma, polarizare politica excesiva, instabilitate la varf, structuri de conducere supracentralizate si chiar coruptie).


O.C: Ati avut posibilitatea sa evaluati si alte sisteme de sanatate din strainatate. Care sunt tarile cu cel mai dezvoltat sistem de sanatate si care sunt diferentele fata de domeniul medical romanesc?

C.B: Sisteme de sanatate dezvoltate exista in Franta, Belgia, Olanda, Germania, Luxemburg si in tarile scandinave. Toate acestea ar putea fi modele pentru noi, ideal, daca am avea o politica de sanatate corecta si coerenta si conducatori competenti, ar fi sa selectam ce e mai bun si ce ni se potriveste mai bine din fiecare din aceste sisteme de sanatate dezvoltate. Aplicarea preluarii acestor modele va trebui insa sa fie conditionata de cresterea procentului de buget pentru sanatate, in prezent printre cele mai scazute din Europa (penultimul inaintea Albaniei).


O.C: Care au fost elementele pozitive ale sistemului medical in anii '90 si care sunt elementele pozitive existente in sectorul medical de astazi?


C.B: Elementele pozitive ale sistemului sanitar din 1990 ar fi: accesibilitatea larga a populatiei, prezenta mai buna a asistentei medicale in mediul rural, existenta scolilor medicale de medicina, cu profesori sefi de scoala de reputatie nationala si internationala. Este suficient sa comparam scolile de medicina existente inainte de 1990 cu cele aparute dupa aceasta data. In momentul de fata putine exista lucruri pozitive in sistem, iar acestea ar fi: imbunatatirea dotarilor, informatizarea, libera circulatie a medicului si a cercetatorului. De asemenea, au construit relatii cu scolile de medicina din alte tari.

O.C: Ce lipseste sistemului medical romanesc pentru a fi la standardele impuse de Uniunea Europeana?

C.B: Nu avem o finantare buna, nu exista transparenta in colectarea si redistribuirea banilor de catre CNAS, ne lipseste competenta la nivel de decizie, depolitizarea si directiile stabile in realizarea reformei.


O.C: Ingrijirile paliative sunt un domeniu putin exploatat in Romania. Ce pasi ar trebui sa urmam pentru a dezvolta acest sistem?

C.B: Ar trebui sa sensibilizam societatea pentru a obtine sprijin, inclusiv financiar. Viitorilor medici ar trebui sa li se predea notiuni de ingrijiri paliative, nu prin intermediul unei catedre specializate ci, in cazul medicinei de exemplu, prin includerea in programa a unor discipline, a unor lectii de ingrijiri paliative si chiar de tanatologie. Aceste discipline ar fi: oncologia, geriatria, neurologia, medicina interna, pediatria, etc, specialitati unde viitorul medic se va confrunta cu boli grave incurabile, stari terminale, decese. Nu ar trebui sa se incurajeze monopolul unor ONG-uri, ci sa se dezvolte o retea acoperitoare pentru intreg teritoriul tarii in parteneriat "privat-public". Sectorul privat va fi intotdeauna segmentul dominant, non-guvernamental, confesional, caritabil, sustinerea financiara din partea caselor de asigurari fiind minima ( nu numai la noi), casele de asigurari investind cu prioritate in activitatile de vindecare, recuperare si ameliorare.


O.C: De-a lungul anilor ati realizat o serie de proiecte importante cum ar fi studiul Hyvet sau monografia "Elemente de Ingrijiri Paliative oncologice si non-oncologice". Ce alte proiecte va doriti sa mai realizati si in ce constau acestea?

C.B: Daca la HYVET aportul meu a fost mai mic si a constat in antrenarea colaboratorilor mei care au lucrat efectiv si eficace, la alte studii, cum a fost de pilda EPOGH (studii genetice in HTA), implicarea mea a fost importanta. In lucru mai am proiecte cum ar fi un studiu socio-medical privind abuzul contra persoanelor varstnice care va aparea sub forma unei monografii "Abuzul si violenta asupra persoanelor varstnice" pana la sfarsitul acestui an, monografie care va include, experienta personala, studii efectuate intr-o perioada de trei decenii de practica geriatrica la patul bolnavului.


O.C: Daca ar fi sa schimbati ceva in cariera dumneavoastra, ce ati schimba?

C.B: Daca ar fi s-o iau de la capat as face acelasi lucru: medicina dedicata pacientilor celor mai defavorizati si vulnerabili: pacientii varstnici, pacientii psihogeriatrici, pacientii aflati in stadii terminale. Aflandu-ma la sfarsitul carierei privesc acum in urma la ceea ce am realizat, la ceea ce ar fi trebuit inca sa fac si in mod inerent nu mai pot avea proiecte multe de viitor.


O.C.Care a fost cel mai dificil caz medical pe care l-ati intalnit pe parcursul carierei?

C.B: Am avut multe cazuri de varstnici pe care i-am avut in ingrijiri si a caror sinucidere n-am putut nici s-o evit, nici s-o previn. Au fost si cazuri in care m-am inselat asupra diagnosticului, situatii existente in cariera fiecarui medic, dar pe care putini o recunosc.

O.C: Cum este tratat pacientul aflat in ultimul stadiu de viata in spitalele din Romania?

C.B: Inadecvat, in principal datorita lipsei de pregatire (si de deschidere) a personalului fata de acest tip de pacient, care este mai de graba evitat, chiar abandonat.

6879 vizualizari
Prof. Constantin Bogdan
Te invita sa-ti exprimi punctul de vedere aici.
Adauga comentariu 1 comentariu

Pentru a putea scrie comentarii trebuie sa fiti autentificat.

Click aici pentru a va autentifica