Home Vox medici Articole Conf. Mihai Mares Dr. Mihai Mares: "Nu diversitatea cunostintelor, ci profunzimea si temeinicia lor sunt argumentele calitatii"
Vox medici - Doctor Conf. Mihai Mares
articol pe larg
Conf. Mihai Mares
Medic microbiolog
STUDII2001-2005: Doctorat in
stiinte medicale, domeniul
Medicina, specializarea
Microbiologie, Universitatea de
Medicina si Farmacie Gr. T. Popa,
Iasi 2000-2005: Facultatea de
Medicina Dentara, Iasi 1993-1999:
Facultatea de Medicina Veterinara,
Iasi 1989-1993: Colegiul National
‚ÄěPetru vezi tot

Dr. Mihai Mares: "Nu diversitatea cunostintelor, ci profunzimea si temeinicia lor sunt argumentele calitatii"

19 Octombrie 2010

Cercetarea in domeniul laboratorului clinic este preocuparea constanta a dr. Mihai Mares, presedintele Societatii Romane de Micologie Medicala si Micotoxicologie. Acesta a fost si motivul pentru care medicul a participat la cursuri de specializare in domeniul microbiologiei medicale in Franta si Spania, creand premisele cunoasterii acestei problematici la nivel mondial.

Mihai Mares (M.M.): Cercetarea, in orice domeniu al stiintei s-ar desfasura, are ca scop cunoasterea. Iar aceasta cunoastere contribuie indubitabil la rezolvarea unor probleme si implicit la progres. Dar cercetarea ofera inca ceva, incomparabil mai important – cunoasterea Creatorului. Este, spre deosebire de revelatie, o cale inferioara de cunoastere, insa mai accesibila profanilor. Intelegerea perfectiunii lucrurilor nu te poate directiona decat catre cauza lor primordiala. In cercetarea medicala, intalnesti la tot pasul admirabile mostre de inginerie divina … Viul este captivant prin armonie, prin autoreglare, prin unitate. Consider un privilegiu o astfel de indeletnicire cotidiana, in care prin cunoastere esti impulsionat sa te consolidezi spiritual si sa contribui la ameliorarea suferintelor semenilor tai.

Mirabela Viasu (M.V.): Aveti un doctorat in microbiologie inca din anul 2006 si ati stabilit si intretinut relatii cu personalitati din strainatate in acest domeniu. Cum ati caracteriza aceasta specialitate in Romania, fata de modul in care este ea tratata peste hotare?

M.M.: In Romania exista “nuclee de rezistenta”, din nefericire nu foarte multe, care incearca si de cele mai multe ori reusesc sa mentina la standarde ridicate atat activitatea educationala, cat si pe cea practica, de diagnostic, insa impresia generala este de dezorientare, adeseori de neputinta. Microbiologia clinica nu este inca specialitate de sine statatoare, ci este inclusa in medicina de laborator – un domeniu prea vast pentru a fi gestionat competent de un singur specialist. Cred ca individualizarea microbiologiei clinice prin detasarea ei de specialitatea ce o tuteleaza in prezent ar imbunatati vizibil performantele viitorilor specialisti. Nu diversitatea cunostintelor, ci profunzimea si temeinicia lor sunt argumentele calitatii. In plus, pasiunea este conditia esentiala a reusitei.

M.V.: Aveti cateva inventii brevetate, printre care amintesc solutia igienizanta de uz ginecologic, pasta dentifrice cu lizozim sau decontaminantul complex cu pompa disociativa electrochimica. Care a fost, sa zicem asa, "muza" dvs in realizarea lor?

M.M.: "Muza" a fost o sclipire de moment careia i-au urmat multe saptamani de activitate asidua in laborator pentru definitivarea lor.

M.V.: In anul 2005 ati fost nominalizat in Leading Scientist of the World. Care a fost proiectul care v-a adus aceasta nominalizare si cum ati descrie perioada in care ati lucrat la el?

M.M.: Activitatea mea in domeniul micologiei clinice din Romania a reprezentat motivul nominalizarii. Dupa 2001, am reluat preocuparile legate de micologia medicala, captivat fiind de diversitatea si extrema plasticitate adaptativa a acestor microorganisme atat de comune si totodata atat de controversate – fungii. A fost vorba de “renasterea” unei vechi pasiuni din anii primei studentii, careia i-am dedicat apoi multe zile si nopti.

Medalia de argint primita in 2004, la Salonul de Inventica de la Geneva, pentru inventia Solutie igienizanta de uz ginecologic a reprezentat pentru specialist "un moment hotarator in alegerea cercetarii ca domeniu caruia sa ma dedic in totalitate".

M.V.: Care este proiectul, din toata activitatea dvs. profesionala, pe care il considerati cel mai important si de care sunteti foarte mandru?

M.M.: Societatea Romana de Micologie Medicala si Micotoxicologie pe care am initiat-o in 2006 ramane realizarea mea “de suflet”. S-a reusit atunci, individualizarea micologiei medicale ca domeniu de sine statator in Romania, ceea ce ne-a permis mai tarziu demararea unor actiuni educationale, formative si chiar abordarea unor tematici de cercetare sub tutela acestei organizatii.

M.V.: Stiu ca aveati in curs de aparitie un Tratat de microbiologie clinica. Imi puteti spune in ce stadiu este acum?

M.M.: Tratatul de microbiologie clinica la care am avut onoarea sa fiu coautor a fost elaborat sub coordonarea a doi reputati microbiologi romani, membri ai Academiei de stiinte Medicale – prof. dr. Dumitru Buiuc (UMF “Gr. T. Popa” Iasi) si prof. dr. Marian Negut (UMF „Carol Davila” Bucuresti. Contributia mea la tratat (editia a II-a 2008 si a III-a 2009) a fost reprezentata de capitolul dedicat diagnosticului de laborator al infectiilor produse de fungi, incluzand 125 pagini si 229 ilustratii, in care sunt prezentate algoritmul de diagnostic al micozelor si caracterele morfologice ale fungilor de interes medical.

M.V.: La sfarsitul lunii iunie spuneati ca se lucreaza la un Ghid terapeutic pe micologie care ar putea sa apara in toamna sau la sfarsitul anului. In ce stadiu este echipa cu normele si standardele respective?

M.M.: Momentan se lucreaza la Standardul National de Testare a Sensibilitatii la Antifungice (care este un document destinat in principal laboratoarelor clinice), urmand ca mai tarziu (probabil 2011) sa demaram, in colaborare cu specialisti clinicieni din cadrul altor societati, si un Ghid de terapie a infectiilor fungice. Acest demers este unul destul de laborios, care necesita studii multicentrice privind epidemiologia diferitelor tipuri de infectii fungice in Romania, agentii lor etiologici, sensibilitatea lor la antifungice. Un factor frenator ar fi si faptul ca unele produse antifungice sunt indisponibile comercial in Romania si deci nu pot fi recomandate, desi ar reprezenta medicatie de prima intentie in unele afectiuni. Avem relatii excelente de colaborare in acest sens cu medici din Austria, Elvetia, Franta, Grecia. In opinia mea, ghidul ar trebui sa fie un "hibrid" intre cel european si american, bineinteles adaptat la particularitatile situatiei din Romania.

M.V.: Pe ce se axeaza mai precis aceste norme si standarde?

M.M.: In primul rand trebuie clarificata problema diagnosticului - criterii clare pentru suspicionarea si apoi diagnosticarea certa a infectiilor fungice si in principal a celor invazive, amenintatoare de viata. Diagnosticul corect si precoce este "placa turnanta" pentru managementul ulterior al micozelor invazive. Am in vedere aici candidozele sistemice, aspergiloza invaziva, criptococoza, zygomicozele si, de ce nu, micozele emergente cum ar fi scedosporiozele, fusariozele, trichosporonozele - toate cu incidenta crescanda in ultimul deceniu.

M.V.: Ce anume ar trebui facut pentru a ajuta laboratoarele sa fie mai bine pregatite in testarea sensibilitatii la antifungice?

M.M.: Pentru ca laboratoarele sa aiba "ochi mai buni" pentru diagnosticul si orientarea terapiei etiotrope in cazul infectiilor fungice, trebuie bineinteles sa beneficieze de personal suficient, instruit in acest sens. O mare problema pentru majoritatea laboratoarelor clinice ...Ce se poate face? Societatea Romana de Micologie Medicala si Micotoxicologie organizeaza in colaborare cu diferite universitati din tara cursuri postuniversitare in acest domeniu, editeaza publicatii periodice si neperiodice cu rol informativ si formativ. Insa masurile de baza ar fi organizarea sub auspiciile SRMMM a unui curs teoretic si practic de micologie medicala, cu o durata de cateva luni si introducerea micologiei in programa de studiu a studentilor si rezidentilor in medicina de laborator, in mod real si pe o perioada rezonabila. Exista in tara astfel de demersuri si beneficiul este observabil. Mai mult, recunoasterea si in Romania, a Microbiologiei Clinice ca specialitate de sine statatoare (iesita de sub tutela Medicinei de Laborator - prea vasta pentru a oferi o instruire eficienta si de calitate), asa cum exista in numeroase state ale Uniunii Europene, ar rezolva radical problema.

M.V.: In ceea ce priveste colaborarea dintre medicii de laborator si medicii internisti, cum ar putea fi ea imbunatatita?

M.M.: Cred ca punerea pe primul plan a rigorii si ordinii in tot ceea ce intreprind atat medicii de laborator cat si clinicienii, precum si respectarea unor protocoale de diagnostic, ar imbunatati de la sine acesta colaborare.

Autor: Mirabela Viasu

5883 vizualizari
Conf. Mihai Mares
Te invita sa-ti exprimi punctul de vedere aici.
Adauga comentariu 2 comentarii

Pentru a putea scrie comentarii trebuie sa fiti autentificat.

Click aici pentru a va autentifica