Home Vox medici Articole Prof. Dragos Stanciu Prof. Dragos Stanciu: "Gasirea solutiilor in anomaliile dento-maxilare, o datorie!"
Vox medici - Doctor Prof. Dragos Stanciu
articol pe larg
Prof. Dragos Stanciu
Medic specialist ortodontie si ortopedie dento-faciala
Vicepresedintele Colegiului
Medicilor Dentisti din Romania,
Presedintele Comisiei de Avizari,
Studii si Strategii de Dezvoltare a
CMDR, Presedintele Comisiei de
Ortodontie si Ortopedie
Dento-faciala a CMDR in aceste
calitati reprezinta interesele
medicilor dentisti in relatia cu
autoritatile de vezi tot

Prof. Dragos Stanciu: "Gasirea solutiilor in anomaliile dento-maxilare, o datorie!"

16 Septembrie 2011

Prof.dr. Dragos Stanciu se trage dintr-o familie de medici. Tatal ginecolog si mama orelista i-au insuflat dragostea pentru medicina. A dus traditia mai departe, alegand insa medicina dentara. Mai mult, le-a transmis-o si copiilor. Considerat de unii parintele ortodontiei in Romania, prof. Stanciu este primul dentist roman care a efectuat tratamente ortodontice fixe.

Dar nu s-a oprit doar la aceasta supraspecializare. Are preocupari in implantologie, fiind de altfel si membru de onoare al Academiei Europene de Implantologie. Este preocupat de tratamentul ortodontico-chirurgical al anomaliilor dento-maxilare. Si colaboreaza cu prietenul si colegul prof. dr. Alexandru Bucur, impreuna cu care a scris un compendium de chirurgie orala si maxilo-faciala.

Alexandra Manaila (A.M.): Sunteti foarte atasat de ortodontie. De ce?

Prof.dr. Dragos Stanciu (D.S.): Daca ar fi sa incep cu inceputul, cred ca dragostea pentru ortodontie, cat si pasiunea de a lucra cu copiii si tinerii mi-a fost insuflata din ultimii ani de facultate de asistentul pe care l-am avut, dr. Ladislau Batta, care era un impatimit al specialitatii si un om al carui manualitate depasea, practic tot ce vazusem pana atunci. Intre noi s-a creat o legatura biunivoca, iar de aici si pana la pasiunea pentru ortodontie nu a fost decat un pas. Lucrurile au evoluat in timp, am devenit cadru didactic al disciplinei, iar complexitatea specialitatii, in loc sa ma indeparteze, m-a stimulat si mai mult, si astfel am facut o teza de doctorat, am realizat brevete si inventii, iar aspectele moderne ale specialitatii ma incanta si acum, dupa 40 de ani de meserie.

A.M.: Cat de mult ati fost influentat in alegerea profesiei de parinti?

D.S.: In alegerea profesiei, poate ca sunt doua aspecte, unul legat de latura umanista (poezie, muzica, etc.) si altul legat de implicatiile practice, in care trebuie sa realizezi, cu mana ta, ceea ce ai gandit. Poate ca as fi putut sa fac orice profesie din al doilea model, cu mai mult sau mai putin succes, dar parintii si atmosfera din casa m-au indreptat catre medicina, din ale carei specialitati am ales ceea ce eram convins ca pot sa realizez.

A.M.: Ati apelat vreodata la ajutorul mamei pentru intocmirea vreunei lucrari stiintifice care a atingea si sfera ORL?
D.S.: In profesia de medic stomatolog, sfatul celor doi medici din familie a contat mai putin, sub aspect medical si mai mult sub aspect previzional, dar in orice caz, am simtit din plin ajutorul si efortul pe care l-au facut alaturi de mine, amandoi, in perioada in care ma pregateam pentru admiterea la facultate.

A.M.: Daca dupa 40 de ani de ortodontie ati fi pus in situatia de a renunta in favoarea chirurgiei oro-maxilo-faciala, ce ati face?
D.S.: Acum, dupa 40 de ani de ortodontie, privesc cu multa liniste inapoi si realizez ca toate cunostintele pe care le-am dobandit ca student sau intern, mi-au fost si imi sunt in continuare de foarte mare folos, fie ca ele sunt din domeniul chirurgiei, proteticii sau celorlalte specialitati medico-dentare.

A.M.: Ce au insemnat pentru cariera dvs. didactica specializarile de la Bonn, Iles de Ambies–Paris?
D.S.: Din punctul meu de vedere, sub aspect profesional, anii 90 mi-au deschis larg portile pentru specializari in domeniul ortodontiei in tari de limba franceza si germana, pentru ca sunt cele doua limbi in care pot sa comunic fara nici un fel de greutati. Ar trebui explicat celor tineri ca atunci cand vrei sa te duci la o perfectionare, este necesar sa cunosti materia, ca sa poti profita de informatiile cu care intri in contact. In caz contrar, profitul aproape zero. Pe de alta parte, aceste specializari in Germania, Franta, Elvetia, mi-au permis stabilirea de relatii personale cu lectori si personalitati de prima mana, de care scoala romaneasca din Bucuresti, dar nu numai, au beneficiat din plin prin cunostintele pe care acestia le-au transmis cu ocazia congreselor si conferintelor din Romania.

A.M.: In ce fel au schimbat atitudinea practicianulul Dragos Stanciu, experientele traite in strainatate?
D.S.: Activitatea de medicina dentara se desfasoara in ambulatoriu, cu alte cuvinte in cabinete individuale private. Ori, sub acest aspect, atat atitudinea medicului, cat si a pacientului in vechiul lagar socialist, erau diametral opuse aspectelor promovate de medicina dentara sa-i spunem vestica. Anii '90 au impus un viraj de 180 de grade, nu numai in alegerea mijloacelor de tratament si a obiectivelor, dar si in pregatirea cadrelor in universitate. Si pentru mine, accesul la noile tehnici de tratament si la un nou model de organizare a cabinetului au insemnat un pas foarte mare inainte pe calea desavarsirii profesionale.

A.M.: Unde este mai greu sa fiti: la carma Facultatii de Medicina Dentara sau la carma clinicii pe care o conduceti?
D.S.: Nu m-am gandit niciodata sa pun in balanta doua activitati care au practic scopuri diferite. In orice caz, viata in facultate mi-ar fi mult mai dificila daca consiliul profesoral nu ar avea, ca si mine, aceleasi scopuri si anume mentinerea unitatii de invatamant in cadrul elitei universitare romanesti. Vrem sa ne mandrim in orice clipa cu calitatea studentilor pe care ii pregatim, in concordanta cu cerintele moderne si spatiul comunitar. Clinica pe care o conduc imi permite si imi da siguranta activitatii practice, deoarece un cadru de predare nu are dreptul sa ceara subordonatilor decat ceea ce poate el sa execute in mod perfect.

A.M.: Intrucat aveti o vasta experienta in ortodontie in Romania, puteti sa estimati numarul cazurilor tratate pana acum?
D.S.: Cred ca am tratat foarte multe cazuri, atat in cadrul clinicii de ortodontie, cat si in clinica privata, activitatea desfasurandu-se intotdeauna practic pe parcursul intregii zile, in 40 de ani de ortodontie in general si 20 de ani de ortodontie in sistem privat, dar in nici un chip nu as vrea sa insist pe numarul de cazuri, ci pe faptul ca dificultatea cazurilor care se adresau facultatii sau pe care le tratez la cabinet este in general peste media de gravitate, ceea ce ma face cateodata sa cred ca acesta este adevarul...

A.M.: Unii va considera parintele ortodontiei in Romania? Ce parere aveti despre asta?
D.S.: Sa stiti ca nimic nu apare din neant si ca totul este legat de o anumita conjunctura. Am avut parte de la inceput de o indrumare de exceptie, am intalnit profesori pe care i-am convins de aptitudinile mele si de dorinta de a face ortodontie si care mi-au acordat mana libera, si un grup de colaboratori care s-au pliat si au incercat sa completeze eventualele segmente deficitare. Poate ca dintre profesorii care mi-au marcat semnificativ traiectoria ar trebui sa-l pun in capul listei pe prof. univ. dr. Gheorghe Boboc, sau pe prof. univ. dr. Andre Horn (Franta) prieten nepretuit al ortodontiei din Romania. La acestea s-a adaugat dorinta mea permanenta, pe de o parte de a instrui pe cel de langa mine, iar pe de alta parte, de a realiza tratamente fiabile, de succes.

A.M.: Sunteti primul dentist roman care a facut in Romania tratamente ortodontice fixe. In ce va mai propuneti sa fiti primul?
D.S.: Germenii ortodontiei fixe au existat si in Romania anilor 70-80, conceptul in sine fiindu-mi cunoscut inainte de a parcurge specializarile din strainatate. Eu am reusit sa-i conving pe colaboratori si pe medicii specialisti de corectitudinea variantei pe care cei de peste ocean o promovau din anii celui de al doilea razboi mondial.

A.M.: Sotia dvs. este tot dentist, baietii la fel. Veti insufla si nepotilor dragostea de medicina dentara sau ii veti incuraja sa aleaga altceva?
D.S.: Baietii au mostenit in primul rand o manualitate de exceptie, ceea ce m-a facut sa-i indrum catre medicina dentara, iar atmosfera din familie, ca si in cazul meu, s-a dovedit a fi decisiva. As putea sa ma declar multumit de faptul ca m-am implicat pe aceasta directie, vom vedea ce se va intampla in viitor.

A.M.: Unii colegi considera ca aveti idei avangardiste, ce parere aveti?
D.S.: Pentru un medic in general si pentru un ortodont in mod special, a cauta solutii permanent in tratamentul anomaliilor dento-maxilare, este nu doar o calitate, dar si o datorie. A aplica aceste solutii mai putin conventionale este legat strans de un bagaj foarte mare de cunostinte, atat biologice, cat si tehnice, iar colaborarea cu celelalte specialitati devine esentiala.

Interviu de Alexandra Manaila
 

9283 vizualizari
Prof. Dragos Stanciu
Te invita sa-ti exprimi punctul de vedere aici.
Adauga comentariu 1 comentariu

Pentru a putea scrie comentarii trebuie sa fiti autentificat.

Click aici pentru a va autentifica